Prin Dreptul Roman la dreptul actual

Fluctuat nec mergitur

În această secțiune apar toate datele referitoare la organizarea examenului (valabile atât pentru studenții la zi, cât și pentru cei de la ID)

Tematica examenului

1. Diviziunile dreptului roman

2. Izvoare

3. Procedura de judecată

4. Persoane

5. Bunuri

6. Obligații (fără Contracte nenumite și Tipuri speciale de obligații)

7. Succesiuni

Pregătirea pentru examen

Pentru pregătirea examenului de Drept Privat Roman se folosesc cumulativ următoarele trei surse:

– materialele tipărite indicate la secțiunea Bibliografie;

– notițele luate la curs;

– notițele luate la seminare.

Desfășurarea examenului

Examenul va putea fi susținut în una din următoarele date (comune celor de la zi și de la ID):

1)

2)

Sesiunea de restanțe, în una din următoarele date (comune celor de la zi și de la ID):

1)

2)

Nota finală la examen va fi compusă din următoarele:

– 1 (un) punct acordat pentru activitatea și prezența la seminare*;

– max. 2 (două) puncte obținute la examenul parțial*;

– max. 6 (șase) puncte obținute din proba de examen;

– 1 punct din oficiu.

La punctajul astfel obținut se adaugă eventualele puncte obținute pe parcursul semestrului prin răspunsuri la întrebări și activitate la curs.

*pentru studenții la ID, cele 3 (trei) puncte din timpul semestrului se vor aduna din activitatea și prezența la tutoriale + cele două referate (trei referate, pentru cei care nu ajung la tutoriale) depuse pe parcursul semestrului.

Examenul parțial 

Se organizează in data de 15.XI.2018 (ora 14 studenții A-L, ora 15 studenții M-Z, amf. Ionașcu și Pop).

Acesta constă într-un set de 6 (șase) grile de tip examen. Ca și la examenul final, fiecare grilă vizează un text din bibliografia obligatorie: din Instituțiile lui Gaius sau din Instituțiile lui Iustinian, după caz.

Notare: se acordă 1 punct pentru rezolvarea corectă a cel puțin două din grilele propuse și 2 puncte dacă se rezolvă corect minim patru din grile.

BAREME examen partial:

Se dă textul : Inst. 2.VI.4

Var. A

1. În text este vorba de:

a. o problemă legată de uzucaparea unui bun care fusese iniţial dat în depozit;

b. o problemă legată de posibilitatea celui care a primit în depozit de a uzucapa ;

c. o problemă legată de pedepsirea furtului comis de uzucapant.

2. Termenul de uzucapare a bunului despre care este vorba în text :

a. începe să curgă la data la care a fost donat dobânditorului de bună-credinţă;

b. începe să curgă la data la care defunctul chiriaş intrase în posesiunea bunului închiriat ;

c. începe să curgă la data decesului chiriaşului, când moştenitorul intrase în posesiunea bunului.

3. Textul supus analizei se referă la bunuri care:

a. puteau fi uzucapate în termen de 1 an, în vechiul drept roman;

b. pot fi uzucapate în termen de zece sau douăzeci de ani ;

c. pot fi uzucapate în termen de trei ani.

Var B

1. În text este vorba de:

a. o problemă legată de posibilitatea chiriaşului de a uzucapa;

b. o problemă legată de uzucaparea unui bun care iniţial fusese dat în chirie;

c. o problemă legată de nepedepsirea furtului comis de uzucapant.

2. Termenul de uzucapare a bunului despre care este vorba în text :

a. începe să curgă la data la care moştenitorul intrase în posesiunea bunului;

b. începe să curgă la data la care defunctul chiriaş intrase în posesiunea bunului închiriat ;

c. începe să curgă la data decesului chiriaşului.

3. Textul se referă la bunuri care:

a. pot fi uzucapate în termen de trei ani;

b. pot fi uzucapate în termen de zece sau douăzeci de ani ;

c. nu pot fi uzucapate, fiind furate.

Var. C

1. În text este vorba de:

a. o problemă legată de posibilitatea de a uzucapa a celui care a primit în folosinţă;

b. o problemă legată de uzucaparea unui bun care fusese iniţial dat în folosinţă;

c. o problemă legată de pedepsirea furtului comis de uzucapant.

2. Termenul de uzucapare a bunului despre care este vorba în text :

a. începe să curgă la data la care defunctul chiriaş intrase în posesiunea bunului închiriat;

b. începe să curgă la data la care a fost vândut terţului dobânditor de bună-credinţă;

c. începe să curgă la data la care moştenitorul vânzător intrase în posesiunea bunului.

3. Textul se referă la bunuri care:

a. pot fi mişcate din loc, fără a li se altera substanţa;

b. pot fi uzucapate în termen de trei ani;

c. nu pot fi uzucapate, fiind furate.

Se dă textul : G.I.5

Var. A

4. In text este vorba de

a. un izvor de drept cunoscut încă din vechiul drept roman ;

b. un izvor de drept necunoscut în vechiul drept roman ;

c. un izvor de drept operaţional la data la care scria autorul fragmentului.

5. Izvorul de drept menţionat la sfârşitul textului a fost folosit legislativ pentru:

a. a reglementa o ficţiune în materie de capacitate a cetăţenilor romani luaţi prizonieri;

b. a acorda pretorului un rol pasiv în procedura de judecată;

c. a acorda pretorului un rol activ în procedura de judecată.

6. Textul conţine

a. o enumerare a unor tipuri de constituţii imperiale din Dominat;

b. o enumerare a tuturor tipurilor de constituţii imperiale din Principat;

c. o enumerare completă a tipurilor de constituţii imperiale din Dominat.

Var. B

4. In text este vorba de

a. un izvor de drept operaţional încă din vechiul drept roman ;

b. un izvor de drept operaţional în dreptul clasic;

c. un izvor de drept operaţional la data la care scria autorul fragmentului.

5. Izvorul de drept menţionat la sfârşitul textului a fost folosit legislativ:

a. în timpul lui Octavian, pentru a sancţiona adulterul;

b. în vechiul drept roman, pentru a sancţiona adulterul;

c. pentru a reglementa procedura formulară.

6. Textul conţine

a. o încercare de fundamentare în drept a posibilităţii principelui de a legifera ;

b. o enumerare completă a tipurilor de constituţii imperiale din Principat;

c. o enumerare incompletă a tipurilor de constituţii imperiale din Principat.

Var. C

4. In text este vorba de

a. un izvor de drept cunoscut încă din vechiul drept roman ;

b. un izvor de drept necunoscut în vechiul drept roman ;

c. un izvor de drept specific numai perioadei Principatului.

5. Izvorul de drept menţionat la sfârşitul textului a fost folosit legislativ:

a. la începutul Principatului, pentru a sancţiona adulterul;

b. pentru a reglementa situaţia latinilor iunieni şi – prin analogie – a dezrobiţilor pretorieni;

c. pentru a da pretorului un rol activ în procedura de judecată.

6. Textul conţine

a. o încercare de fundamentare în drept a posibilităţii principelui de a legifera ;

b. argumentarea validă logic şi juridic a calităţii de izvor de drept a constituţiilor imperiale ;

c. argumentarea invalidă logic şi juridic a calităţii de izvor de drept a constituţiilor imperiale.

Examenul final

Examen tip grilă, cu întrebări formulate pornind de la texte de Drept Roman din bibliografia obligatorie sau de la texte din alte izvoare, de tipul celor comentate la cursul vorbit și în cel tipărit.

Examenul durează 60 minute și conține în total 12 grile, având fiecare valoare de 0,5 puncte. Fiecare grilă are trei variante de răspuns, dintre care pot fi corecte una, două, toate sau niciuna. Studenții trebuie să aibă obligatoriu asupra lor Instituțiile lui Gaius și ale lui Iustinian și pot folosi (dacă doresc) la examen Manualul 2016 (în original sau copie).

Baremul de corectare este accesibil la o ora după încheierea examenului pe platforma moodle (pentru studentii la zi) si pe platforma ID (pentru cei de la ID). După comunicarea notelor la secretariat, tot în această pagină se afișează data, ora și locul unde se pot vedea lucrările.

  1. Iulia Said,

    Cand va fi publicat baremul la partial?

  2. Mircea Dan BOB Said,

    Este publicat, imi cer scuze pentru intarziere.

  3. Mara Said,

    Bună ziua!

    Aș avea două observații de făcut în legătură cu grilele compuse pe baza textului din Instituțiile lui Iustinian, pentru varianta B.

    1. În text este voba de: a. o problemă legată de uzucaparea unui bun care iniţial fusese dat în chirie;

    Textul vorbește despre un lucru care „face parte din moștenire, deși în realitate fusese dat în folosință sau închiriat defunctului, sau lăsat acestuia în depozit” – astfel, sunt descrise 3 situații alternative posibile, dintre care doar una este închirierea. Astfel, consider că răspunsul notat cu litera a. este incomplet și, deci, incorect. Niciuna dintre variantele de răspuns propuse nu reușește să surprindă situația cu acuratețe.

    3. Textul se referă la bunuri care: a. pot fi uzucapate în termen de trei ani;

    Dacă ar fi vorba exclusiv de bunuri mobile, acesta ar fi unicul răspuns corect. În adevăr, în ultima propoziție paragrafului precedent (Inst. 2.VI.3) se vorbește doar despre acestea. Însă în fragmentul de text pe baza căruia noi trebuia să rezolvăm grila (Inst. 2.VI.4) nu este menționat punctual niciun tip de bun, prin urmare ne putem gândi la orice tip de bun. Astfel, consider că atât termenul de uzucapare pentru bunurile mobile (3 ani), cât și cel pentru uzucaparea bunurilor imobile (10 respectiv 20 de ani) trebuie luate în calcul, neexistând o precizare în acest sens.

    În speranța unei rezolvări favorabile, vă mulțumesc anticipat!

  4. Mircea Dan BOB Said,

    La cursul din 19.XI.2018 am analizat impreuna cu studentii timp de o ora si jumatate toate subiectele si modul de rezolvare al acestora, raspunzand si la aceste observatii.

  5. Ioana Noje Said,

    Rezultatele partialului vor fi publicate tot pe acest site sau in alta parte?

  6. Iulia Said,

    Multumesc pentru raspuns! Punctele celor din ani mai mari vor fi publicate tot pe site?

Add A Comment