{"id":1935,"date":"2016-10-06T16:15:38","date_gmt":"2016-10-06T16:15:38","guid":{"rendered":"http:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1935"},"modified":"2025-10-27T11:10:38","modified_gmt":"2025-10-27T08:10:38","slug":"curs-xiii","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1935","title":{"rendered":"Curs XIII"},"content":{"rendered":"\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Loca\u021biunea, societatea \u0219i mandatul<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Gaius, III.142-145<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Darea \u015fi primirea \u00een loca\u0163iune se constituie dup\u0103 reguli asem\u0103n\u0103toare; \u00eentr-adev\u0103r, de vreme ce nu a fost stabilit un pre\u0163 cert al \u00eenchirierii, nu poate fi vorba de un contract de loca\u0163iune.<\/p>\n\n\n\n<p>De aici vine \u00eentrebarea dac\u0103, pre\u0163ul \u00eenchirierii fiind l\u0103sat la aprecierea altuia, de pild\u0103 la at\u00e2t c\u00e2t va socoti Titius, va fi sau nu \u00eencheiat un contract de loca\u0163iune? \u015ei tot a\u015fa, dac\u0103 am \u00eencredin\u0163at unui vopsitor hainele ca s\u0103 le cure\u0163e sau s\u0103 le calce sau unui croitor ca s\u0103 le repare, \u015fi dac\u0103 nu s-a stabilit imediat pre\u0163ul, cu g\u00e2ndul ca plata s\u0103 fac\u0103 pe urm\u0103 la at\u00e2t c\u00e2t se va stabili \u00eentre noi, se pune \u00eentrebarea dac\u0103 aceasta este sau nu un contract de loca\u0163iune.<\/p>\n\n\n\n<p>[\u2026] p\u00e2n\u0103 \u00eentr-at\u00e2t cump\u0103rarea \u015fi v\u00e2nzarea par s\u0103 aib\u0103 unele analogii&nbsp; cu loca\u0163iunea, \u00eenc\u00e2t \u00een unele situa\u0163ii te \u00eentrebi, de obicei, dac\u0103 ceea ce se contracteaz\u0103 este una sau cealalt\u0103. [\u2026]<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Inst. 3.XXIV<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u00cenchirierea (loca\u0163iunea) este un contract foarte apropiat de contractul de v\u00e2nzare-cump\u0103rare \u015fi de aceea i se aplic\u0103 acelea\u015fi reguli juridice. Dup\u0103 cum o v\u00e2nzare-cump\u0103rare se consider\u0103 perfectat\u0103 dac\u0103 s-a convenit cu privire la pre\u0163, tot a\u015fa \u00eenchirierea se \u00eencheie dac\u0103 p\u0103r\u0163ile s-au \u00een\u0163eles asupra chiriei sau remunera\u0163iei. Locatorul are la dispozi\u0163ie o ac\u0163iune din contractul \u00eencheiat iar locatarul o alta, din acela\u015fi contract.<\/p>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li>\u015ei cele spuse mai sus cu privire la stabilirea pre\u0163ului de c\u0103tre o ter\u0163\u0103 persoan\u0103 se aplic\u0103 contractului de loca\u0163iune, dac\u0103 stabilirea chiriei sau a remunera\u0163iei este l\u0103sat\u0103 la aprecierea unui ter\u0163. \u00cen consecin\u0163\u0103, dac\u0103 cineva d\u0103 unui cur\u0103\u0163itor haine pentru a fi cur\u0103\u0163ate \u015fi c\u0103lcate sau unui croitor s\u0103 le repare, f\u0103r\u0103 a stabili anterior pre\u0163ul, dar urmeaz\u0103 s\u0103 se stabileasc\u0103 posterior, nu e vorba de o loca\u0163iune propriu-zis\u0103 \u015fi, de aceea, cur\u0103\u0163itorul sau croitorul nu vor dispune propriu-zis de ac\u0163iune din contractul de loca\u0163iune, ci de o ac\u0163iune dintr-un contract aparte.<\/li>\n\n\n\n<li>Dup\u0103 cum s-a pus problema dac\u0103 schimbul de lucruri este un fel de v\u00e2nzare-cump\u0103rare, tot a\u015fa s-a discutat dac\u0103 este contract de loca\u0163iune c\u00e2nd cineva \u00ee\u0163i d\u0103 un lucru pentru folosin\u0163\u0103 sau pl\u0103cere \u015fi prime\u015fte de la tine un lucru tot pentru folosin\u0163\u0103 sau pl\u0103cere. S-a spus c\u0103 nu e vorba de un contract de loca\u0163iune, ci de un tip special de con\u00adtract. De exemplu sunt doi vecini \u015fi fiecare are c\u00e2te un bou; ei se \u00een\u0163eleg ca unul s\u0103 \u00eemprumute celuilalt boul s\u0103u zece zile, pentru o anumit\u0103 munc\u0103, \u015fi unul din boi moare \u00een timpul lucrului la vecinul care nu era proprietarul boului \u00eemprumutat. De\u015fi o ac\u0163iune \u00een desp\u0103gubire dintr-un con\u00adtract de \u00eenchiriere nu putea exista, deoarece nu s-a \u00eencheiat un astfel de contract \u015fi nici o ac\u0163iune dintr-un \u00eemprumut de folosin\u0163\u0103, deoarece n-a fost un contract gratuit, totu\u015fi exist\u0103 o ac\u0163iune, motivat\u0103 din circumstan\u0163ele de fapt.<\/li>\n\n\n\n<li>V\u00e2nzarea \u015fi loca\u0163iunea sunt at\u00e2t de apropiate \u00eentre ele, \u00eenc\u00e2t uneori se ridic\u0103 problema dac\u0103 e vorba de dat \u00een folosin\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103, adic\u0103 pe un termen at\u00e2t de lung \u00eenc\u00e2t dac\u0103 renta este pl\u0103tit\u0103 proprietarului solului, acesta nu poate cere fondul de la arenda\u015f sau de la mo\u015ftenitorul acestuia sau de la oricare alt\u0103 persoan\u0103 c\u0103reia arenda\u015ful sau mo\u015ftenitorul s\u0103u i-ar fi putut transfera fondul respectiv printr-o v\u00e2nzare, dona\u0163ie, constituire de dot\u0103 sau cu alt titlu. Juri\u015ftii de odinioar\u0103 se \u00eentrebau dac\u0103 un astfel de contract era loca\u0163iune sau v\u00e2nzare, unii opin\u00e2nd \u00eentr-un fel, al\u0163ii \u00een altul. Iat\u0103 de ce a fost promulgat\u0103 constitu\u0163ia \u00eemp\u0103ratului Zeno, care a decis c\u0103 e vorba de un contract special: emfiteoza, care nu e nici loca\u0163iune nici v\u00e2nzare, ci are o structur\u0103 aparte. \u00cen cazul \u00een care p\u0103r\u0163ile ajung la o \u00een\u0163elegere special\u0103, aceasta urmeaz\u0103 a fi privit\u0103 ca un element esen\u0163ial al contractului. Dac\u0103 p\u0103r\u0163ile nu s-au \u00een\u0163eles cu privire la risc, atunci riscul dispari\u0163iei totale revine proprietarului solului, iar riscul par\u0163ial urmeaz\u0103 a fi suportat de partea ce se folose\u015fte de emfiteoz\u0103. Aceasta este reglementarea actual\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li>La fel se pune problema c\u00e2nd Titius convine cu un aurar ca acesta s\u0103-i confec\u0163ioneze inele de o anumit\u0103 greutate \u015fi form\u0103, din aurul s\u0103u propriu, \u00een schimbul, s\u0103 zicem, a zece bani de aur, e vorba de o v\u00e2nzare sau de o loca\u0163iune?&nbsp;Cassius spunea c\u0103 era vorba de v\u00e2nzarea materialului \u015fi de \u00eenchirierea muncii aurarului. S-a decis \u00eens\u0103 c\u0103 e vorba de v\u00e2nzare \u015fi numai v\u00e2nzare. Dac\u0103 Titius procur\u0103 aurul \u015fi aurarul trebuie s\u0103 depun\u0103 o munc\u0103 pentru o plat\u0103 convenit\u0103, contractul este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 loca\u0163iune.<\/li>\n\n\n\n<li>Locatarul trebuie s\u0103 fac\u0103 totul \u00een conformitate cu normele loca\u0163iunii \u015fi, dac\u0103 legea nu prevede totul, el trebuie s\u0103 ac\u0163ioneze dup\u0103 normele echit\u0103\u0163ii \u015fi ale bunei credin\u0163e. Dac\u0103 cineva a pl\u0103tit sau a promis s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o sum\u0103 de bani pentru a folosi haine sau argint\u0103rie sau un ani\u00admal de turm\u0103, el este obligat s\u0103 depun\u0103 \u00een folosirea acestor bunuri aceea\u015fi diligen\u0163\u0103 pe care o depune un bun gospodar \u00een administrarea propriilor sale afaceri. Dac\u0103 face a\u015fa \u015fi pierde lucrul dintr-un accident, el nu este r\u0103spunz\u0103tor, dac\u0103 nu poate s\u0103-l \u00eenapoieze.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<p><strong>Paul, Dig. XIX.12.15 pr.&nbsp;\u0219i&nbsp;1<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Locatarul are ac\u021biune din contractul de loca\u021biune.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cei revine \u00een genere \u00een urm\u0103toarele cazuri: de exemplu, c\u00e2nd nu poate beneficia de bunul \u00eenchiriat (pentru c\u0103 nu este pus \u00een posesiunea \u00eentregului sau unei p\u0103r\u021bi din fondul \u00eenchiriat sau nu se repar\u0103 casa ori staulul ori locul ce trebuie s\u0103 serveasc\u0103 la ad\u0103postirea turmelor) sau c\u00e2nd o presta\u021bie convenit\u0103 nu a fost executat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ulpian, Dig. XIX.2.15.2<\/strong>S\u0103 vedem dac\u0103 locatorul r\u0103spunde de ceva fa\u021b\u0103 de locatar c\u00e2nd intervine un an r\u0103u. Servius crede c\u0103 proprietarul trebui s\u0103-\u015fi desp\u0103gubeasc\u0103 colonul pentru toate cazurile de for\u021b\u0103 major\u0103 c\u0103ror este imposibil a rezista, precum rev\u0103rsarea fluviilor, invazia p\u0103s\u0103rilor sau a du\u015fmanilor ori un alt accident asem\u0103n\u0103tor. Dac\u0103 problema provine de la \u00eensu\u015fi lucrul \u00eenchiriat, colonul este cel care suport\u0103 riscurile: de exemplu, dac\u0103 vinul se acre\u015fte, dac\u0103 recolta a fost distrus\u0103 de insecte sau buruieni. Dac\u0103 p\u0103m\u00e2ntul a ajuns s\u0103 se crape \u015fi toate fructele sunt pierdute, proprietarul \u015fi nu colonul este cel care suport\u0103 pagubele: c\u0103ci ar fi nedrept ca, dup\u0103 ce \u015fi-a pierdut s\u0103m\u00e2n\u021ba, colonul s\u0103 mai fie obligat s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u015fi arenda p\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 fructul m\u0103slinilor a fost distrus de boala t\u0103ciunelui sau de c\u0103ldurile extraordinare, proprietarul va suporta pierderea. Iar c\u00e2nd c\u0103ldura nu a fost neobi\u015fnuit\u0103, pierderea va fi suportat\u0103 de colon. Cele spuse sunt valabile \u015fi pentru distrugerile ce le-ar fi cauzat o band\u0103 \u00eenarmat\u0103 cu ocazia trecerii ei, lu\u00e2nd ceva din r\u0103utate. Dar dac\u0103 c\u00e2mpul este \u00eenghi\u021bit de un cutremur de p\u0103m\u00e2nt \u015fi dac\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne nici o urm\u0103, proprietarul trebuie s\u0103-i asume pierderea, c\u0103ci colonul trebuie s\u0103 aib\u0103 un teren de care s\u0103 poat\u0103 beneficia.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Gaius, Dig. 19.2.25.2<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Dac\u0103 lumina unui etaj \u00eenchiriat este luat\u0103 de o construc\u021bie vecin\u0103, locatorul este \u021binut s\u0103 r\u0103spund\u0103: colonul sau locatarul este \u00een mod cert liber atunci s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t loca\u021biunii. Dac\u0103 este ac\u021bionat pentru chirie, trebuie \u021binut cont de aceast\u0103 reziliere. La fel se procedeaz\u0103 c\u00e2nd locatorul nu \u00eenlocuie\u015fte por\u0163i sau ferestre deteriorate.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Gaius, Dig. 19.2.55.2<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Cel care, contrar contractului de \u00eenchiriere, abandoneaz\u0103 prematur fondul f\u0103r\u0103 o cauz\u0103 just\u0103 \u015fi plauzibil\u0103 poate fi ac\u021bionat, \u00een baza contractului, \u00een plata chiriilor pentru toat\u0103 durata contractului, pentru ca locatorul s\u0103 ob\u021bin\u0103 o desp\u0103gubire \u00een interesul s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Paul, Dig. XIX.2.38 pr.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Cel care \u00ee\u015fi \u00eenchiriaz\u0103 serviciile trebuie s\u0103 primeasc\u0103 salariul pentru \u00eentreaga durat\u0103 a contractului dac\u0103 lipsa de prestare nu i se datoreaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ulpian, Dig. 19.2.9.5<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Celsus scrie \u00een cartea a opta a Digestelor sale c\u0103 \u015fi lipsa de experien\u021b\u0103 conteaz\u0103 ca \u015fi culp\u0103. C\u00e2nd cineva se angajeaz\u0103 s\u0103 pasc\u0103 vitele sa s\u0103 repare ori s\u0103 lustruiasc\u0103 ceva, trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 pentru culpa sa, unde intr\u0103 \u015fi eroarea ce o s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte din nepricepere, de vreme ce este angajat ca specialist.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Gaius 3.155<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Mandatul const\u0103 \u00een \u00eens\u0103rcinarea dat\u0103 cuiva, fie \u00een propriul nostru interes, fie \u00een interesul altuia; astfel, dac\u0103 eu \u021bi\u2011am dat \u00eens\u0103rcinarea s\u0103 te ocupi fie de afacerile mele, fie de ale altuia, s\u2011a contractat \u00eentre noi o conven\u021bie de mandat \u0219i vom fi obliga\u021bi unul fa\u021b\u0103 de altul, fiecare pe r\u00e2nd, la ceea ce, cu bun\u0103\u2011credin\u021b\u0103 trebuie s\u0103\u2011\u021bi prestez eu \u021bie sau tu mie.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ulpian, Dig. 17.1.6.4<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Dac\u0103 \u021bi\u2011am dat o \u00eens\u0103rcinare \u00een care nu am niciun interes, ca, de exemplu, s\u0103 te obligi pentru Seius ori s\u0103 \u00eemprumu\u021bi bani lui Titius, voi avea ac\u021biune din mandat \u00eempotriva ta, dup\u0103 cum scrie Celsus \u00een cartea a \u0219aptea a Digestelor, \u0219i\u2011\u021bi voi fi obligat.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Inst. 3.26.8<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Mandatarul nu poate dep\u0103\u0219i limitele mandatului. De exemplu, dac\u0103 ai primit un mandat s\u0103 cumperi un fond sau s\u0103 garantezi \u00een limita a o sut\u0103 de bani de aur, nu po\u021bi cump\u0103ra sau garanta pentru mai mult de o sut\u0103 de bani de aur. \u00cen caz contrar, nu vei avea ac\u021biunea din mandat. La r\u00e2ndul lor, juri\u0219tii Sabinus \u0219i Cassius au sus\u021binut c\u0103 nu vei putea intenta ac\u021biunea din mandat nici chiar \u00een limitele sumei de o sut\u0103; totu\u0219i, juri\u0219tii celeilalte \u0219coli opineaz\u0103 \u00een mod just c\u0103 po\u021bi intenta ac\u021biunea p\u00e2n\u0103 la concuren\u021ba sumei de o sut\u0103; aceast\u0103 solu\u021bie este mai echitabil\u0103. Dac\u0103 ai cump\u0103rat la un pre\u021b mai mic, ne\u00eendoios c\u0103 vei avea respectiva ac\u021biune, deoarece cel care d\u0103 un mandat s\u0103 i se cumpere un fond cu o sut\u0103, se \u00een\u021belege c\u0103 accept\u0103 s\u0103 i se cumpere fondul \u0219i la un pre\u021b mai redus.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ulpian, Dig. 17.1.8.9-10<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Comite \u00eens\u0103 un dol cel care nu restituie ceea ce poate restitui. Dac\u0103 \u00ee\u021bi dau a\u0219adar mandat s\u0103 cumperi un sclav, ceea ce tu faci, vei fi \u021binut s\u0103 mi\u2011l restitui. Dac\u0103 nu l\u2011ai cump\u0103rat prin dol (ai dat, de exemplu, unui ter\u021b banii primi\u021bi, pentru a\u2011l l\u0103sa pe el s\u0103 cumpere) sau prin culp\u0103 grav\u0103 (ai l\u0103sat, din complezen\u021b\u0103, pe altul s\u0103 cumpere), vei fi \u021binut s\u0103 r\u0103spunzi [\u2026].<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ulpian, Dig. XVII.2.5pr.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Societatea se contracteaz\u0103 fie pentru universalitatea bunurilor, fie pentru o afacere determinat\u0103, fie pentru perceperea unei redeven\u021be sau pentru un singur lucru.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Gaius III.149-151<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>A fost mult dezb\u0103tut\u0103 chestiunea dac\u0103 o societate poate fi f\u0103cut\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t unul s\u0103 ob\u0163in\u0103 din c\u00e2\u015ftig o cot\u0103 mai mare iar din pagub\u0103 o cot\u0103 mai mic\u0103. Quintus Mucius a socotit c\u0103 aceasta ar fi contra naturii societ\u0103\u021bii. Servius \u00eens\u0103, a c\u0103rui opinie a prevalat de altfel, a socotit c\u0103 poate fi constituit\u0103 \u015fi o atare societate, \u00eentruc\u00e2t el admitea societatea \u00een care unul s\u0103 nu ia parte chiar cu nimic la pagub\u0103, dar s\u0103 participe la c\u00e2\u015ftig; aceasta \u00eens\u0103 numai c\u00e2nd s-ar vedea c\u0103 munca lui ar fi at\u00e2t de pre\u0163ioas\u0103, \u00eenc\u00e2t echitabil ar fi ca el s\u0103 fie admis \u00een societate cu aceast\u0103 \u00eenvoial\u0103. A r\u0103mas, \u00eentr-adev\u0103r, constant ca o societate s\u0103 se poat\u0103 constitui \u015fi a\u015fa ca unul s\u0103 aduc\u0103 bani iar altul s\u0103 nu aduc\u0103 \u015fi totu\u015fi c\u00e2\u015ftigul s\u0103 fie comun \u00eentre ei; evident c\u0103 de multe ori iscusin\u0163a unuia \u0163ine loc de bani.<\/p>\n\n\n\n<p>Un lucru este \u00eens\u0103 sigur, anume, dac\u0103 \u00eentre asocia\u0163i nu s-a convenit nimic cu privire la p\u0103r\u0163ile de c\u00e2\u015ftig \u015fi pagub\u0103, atunci acestea trebuie distribuite \u00eentre ei \u00een cote egale [\u2026].<\/p>\n\n\n\n<p>O societate dureaz\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t societarii st\u0103ruie \u00een acordul lor. Dac\u0103 unul renun\u0163\u0103 la societate, aceasta se dizolv\u0103. Evident c\u0103 dac\u0103 unul a renun\u0163at la societate cu scopul ca numai el singur s\u0103 ob\u0163in\u0103 un beneficiu ce s-a ivit, de pild\u0103 c\u00e2nd, de\u015fi fiindu-mi asociat cu titlu universal, totu\u015fi, c\u00e2nd a fost instituit mo\u015ftenitor de c\u0103tre cineva, a renun\u0163at la societate pentru ca numai el singur s\u0103 ob\u0163in\u0103 mo\u015ftenirea, \u00een acest caz va fi obligat s\u0103 \u00eempart\u0103 cu mine c\u00e2\u015ftigul neprev\u0103zut [\u2026].<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ulpian, Dig. XVII.2.44<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Dac\u0103 \u021bi-am \u00eencredin\u021bat spre v\u00e2nzare pietre pre\u021bioase de a\u015fa manier\u0103 \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 le-ai v\u00e2ndut, va trebui s\u0103-mi \u00eenapoiezi zece, iar dac\u0103 ai v\u00e2ndut mai multe vei avea ceea ce trece peste zece, apreciez c\u0103 va fi loc de o ac\u021biune din contractul de societate dac\u0103 am f\u0103cut acestea \u00een inten\u021bia de a \u00eencheia o societate; dac\u0103 nu, va fi loc pentru o&nbsp;<em>actio praescriptis verbis<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ulpian, Dig. XVI.2.29.2<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Aristo relateaz\u0103 cum Cassius r\u0103spunsese c\u0103, un contract de societate \u00een care un asociat ar avea toate c\u00e2\u015ftigurile \u015fi cel\u0103lalt toate pierderile nu putea fi \u00eencheiat \u015fi c\u0103 avea obiceiul de a numi o atare societate leonin\u0103. Suntem de acord c\u0103 o astfel de societate este nul\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ulpian, Dig. 17.2.52.2<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Se pune \u00eentrebarea dac\u0103 asociatul nu trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 dec\u00e2t pentru dol sau \u015fi pentru culp\u0103. Iat\u0103 ce scrie Celsus \u00een cartea a \u015faptea a Digestelor: asocia\u0163ii trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00eentre ei pentru dol \u015fi pentru culp\u0103. El spune c\u0103, atunci c\u00e2nd promitem la \u00eencheierea unui contract de societate priceperea noastr\u0103 sau munca noastr\u0103, de exemplu c\u00e2nd d\u0103m o turm\u0103 spre a fi dus\u0103 la p\u0103\u015funat \u00een comun sau c\u00e2nd d\u0103m un c\u00e2mp unui cultivator pentru a-i culege \u00eempreun\u0103 fructele, vom r\u0103spunde f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 pentru culp\u0103; c\u0103ci pre\u0163ul muncii sau al priceperii este un pretext. Dac\u0103 asociatul produce vreun prejudiciu bunului comun, se admite c\u0103 r\u0103spunde \u015fi pentru culp\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Paul, Dig. XVII.2.65.5<\/strong>Labeo scrie c\u0103, atunci c\u00e2nd unul dintre asocia\u0163i se retrage&nbsp; la un moment \u00een care cel\u0103lalt asociat are interesul ca societatea s\u0103 nu fie lichidat\u0103, ac\u0163iunea din contract poate fi intentat\u0103 \u00eempotriva sa. C\u0103ci dac\u0103 noi cump\u0103r\u0103m sclavi dup\u0103 \u00eencheierea contractului de societate \u015f\u00ee apoi tu anun\u0163i c\u0103 te retragi \u00eentr-un moment \u00een care nu este avantajos s\u0103 vinzi sclavi, vei r\u0103spunde fa\u0163\u0103 de mine prin ac\u0163iunea din societate pentru c\u0103 \u00eemi deteriorezi situa\u0163ia. Proculus spune c\u0103 aceasta este cu at\u00e2t mai adev\u0103rat cu c\u00e2t lichidarea ar fi contrar\u0103 scopurilor societ\u0103\u0163ii. \u00centr-adev\u0103r, nu interesul privat al unui asociat se urm\u0103re\u015fte \u00een mod normal, ci cel al societ\u0103\u0163ii. Toate acestea sunt valabile \u00een m\u0103sura \u00een care nu s-ar fi convenit nimic prin contract.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Gaius III.128-130<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>&#8222;O obliga\u0163ie se contracteaz\u0103 prin \u00eenscris, cum ar fi, la transcrierea crean\u0163elor. Iar aceasta se face \u00een dou\u0103 moduri: sau prin trecerea unei presta\u0163ii \u00een contul unei persoane sau prin trecerea unui cont de la o persoan\u0103 la alta. Trecerea unei presta\u0163ii \u00een contul unei persoane se face, de pild\u0103, atunci c\u00e2nd ceea ce-mi datorezi tu dintr-o cump\u0103rare, loca\u0163iune sau societate, \u0163i-l trec \u0163ie la rubrica de ie\u015firi. Trecerea unui cont de la o persoan\u0103 la alta se face, de pild\u0103, atunci c\u00e2nd ceea ce-mi datoreaz\u0103 Titius \u00ee\u0163i trec \u0163ie la rubrica ie\u015firi, aceasta \u00eens\u0103 numai dac\u0103 Titius mi te-a delegat \u00een locul s\u0103u.&#8221;<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Gaius III.131<\/strong>&#8222;Alta este situa\u0163ia a\u015fa-numitelor \u00eenregistr\u0103ri de cas\u0103, c\u0103ci la acestea nu este vorba de o obliga\u0163ie literal\u0103, ci de dovedirea uneia reale; \u00eentr-adev\u0103r, acestea nu sunt valabile dec\u00e2t c\u00e2nd s-a f\u0103cut o num\u0103rare de bani, deci num\u0103rarea banilor creeaz\u0103 obliga\u0163ia real\u0103. De aceeea noi spunem corect c\u0103 \u00eenregistr\u0103rile de cas\u0103 nu creeaz\u0103 obliga\u0163ii, ci fac numai dovada obliga\u0163iilor contractate.&#8221;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Loca\u021biunea, societatea \u0219i mandatul Gaius, III.142-145 Darea \u015fi primirea \u00een loca\u0163iune se constituie dup\u0103 reguli asem\u0103n\u0103toare; \u00eentr-adev\u0103r, de vreme ce nu a fost stabilit un pre\u0163 cert al \u00eenchirierii, nu poate fi vorba de un contract de loca\u0163iune. De aici vine \u00eentrebarea dac\u0103, pre\u0163ul \u00eenchirierii fiind l\u0103sat la aprecierea altuia, de pild\u0103 la at\u00e2t c\u00e2t [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":609,"menu_order":13,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_bbp_topic_count":0,"_bbp_reply_count":0,"_bbp_total_topic_count":0,"_bbp_total_reply_count":0,"_bbp_voice_count":0,"_bbp_anonymous_reply_count":0,"_bbp_topic_count_hidden":0,"_bbp_reply_count_hidden":0,"_bbp_forum_subforum_count":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1935","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1935","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1935"}],"version-history":[{"count":21,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1935\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4325,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1935\/revisions\/4325"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1935"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}