{"id":1931,"date":"2016-10-06T16:14:35","date_gmt":"2016-10-06T16:14:35","guid":{"rendered":"http:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1931"},"modified":"2023-12-10T15:21:19","modified_gmt":"2023-12-10T12:21:19","slug":"curs-xii","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1931","title":{"rendered":"Curs XII"},"content":{"rendered":"\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\">Texte de lucru<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Cicero,&nbsp;<em>De off.<\/em>, III.70<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Quintus Mucius Scaevola spunea c\u0103 au cea mai mare putere acele procese \u00een care se adaug\u0103 formula&nbsp;<em>cu bun\u0103 credin\u021b\u0103<\/em>&nbsp;\u0219i ar\u0103ta c\u0103 numele bunei credin\u021be are o larg\u0103 aplicare, \u00eentrebuin\u021b\u00e2ndu-se \u00een tutele, societ\u0103\u021bi, fiducii, mandate, cump\u0103r\u0103ri \u0219i v\u00e2nz\u0103ri, loca\u021biuni, care formau baza vie\u021bii sociale: \u00een acestea, era important \u00eenainte de toate ca judec\u0103torul s\u0103 evalueze ceea ce fiecare datora celuilalt.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Gaius III.135-136<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Obliga\u021biile consensuale se contracteaz\u0103 \u00een materie de cump\u0103r\u0103ri \u0219i v\u00e2nz\u0103ri, loca\u021biuni, societate, mandate.<\/p>\n\n\n\n<p>\u0218i tocmai de aceea spunem c\u0103 \u00een aceste domenii obliga\u021biile se contracteaz\u0103 prin simplul consens, fiindc\u0103 nu este nevoie de o formalitate proprie, nici de vorbe solemne \u0219i nici de \u00eenscrisuri, ci este de ajuns a fi consim\u021bit cei care contracteaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Inst. 4.6.30<\/strong> \u00cen ac\u021biunile de bun\u0103\u2011credin\u021b\u0103, judec\u0103torul are libertatea s\u0103 decid\u0103, \u00een conformitate cu echitatea, c\u00e2t se cuvine s\u0103 fie restituit reclamantului, iar dac\u0103 p\u00e2r\u00e2tul are o contra preten\u021bie \u00eempotriva reclamantului, trebuie s\u0103 dea o solu\u021bie, compens\u00e2nd preten\u021biile. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Gaius, III.139-140<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>V\u00e2nzarea-cump\u0103rarea (<em>emptio et uenditio)<\/em>&nbsp;se contracteaz\u0103 c\u00e2nd s-a convenit asupra pre\u0163ului, chiar dac\u0103 pre\u0163ul nu ar fi fost achitat \u00eenc\u0103 \u015fi nici n-ar fi fost dat\u0103 vreo arvun\u0103; c\u0103ci se d\u0103 cu titlu de arvun\u0103 este doar o dovad\u0103 a cump\u0103r\u0103rii \u015fi v\u00e2nz\u0103rii convenite.<\/p>\n\n\n\n<p>Pre\u0163ul trebuie s\u0103 fie \u00eens\u0103 cert, c\u0103ci altminteri, dac\u0103 s-ar conveni \u00eentre noi ca obiectul s\u0103 fie cump\u0103rat cu c\u00e2t va crede de cuviin\u0163\u0103 Titius, Labeo a negat c\u0103 un astfel de act are vreo valoare,la p\u0103rerea acestuia ader\u00e2nd \u015fi Cassius. Ofilius, pe a c\u0103rui opinie o urmeaz\u0103 Proculus, [a g\u0103sit dimpotriv\u0103 c\u0103] \u015fi aceasta [este] o v\u00e2nzare-cump\u0103rare.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Pomponius, Dig. XVIII.1.8 pr. \u0219i 1<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Nu se poate percepe nici cump\u0103rarea nici v\u00e2nzarea f\u0103r\u0103 un bun de v\u00e2nzare. Se pot totu\u0219i vinde valabil fructe sau animale ce se vor na\u0219te, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t, la momentul la care se nasc, v\u00e2nzarea se consider\u0103 perfectat\u0103 retroactiv de la momentul \u00eencheierii contractului; dar dac\u0103 v\u00e2nz\u0103torul \u00eempiedic\u0103 s\u0103 se coac\u0103 fructele sau s\u0103 se nasc\u0103 animalele, se poate intenta \u00eempotriva lui ac\u021biunea din (contractul de) v\u00e2nzare.<\/p>\n\n\n\n<p>Se poate totu\u0219i percepe o v\u00e2nzare lipsit\u0103 total de bun, mai ales c\u00e2nd se cump\u0103r\u0103 un risc. Este ipoteza \u00een care se cump\u0103r\u0103 pe\u0219tii, p\u0103s\u0103rile sau cadourile aruncate poporului la ordinul \u00eemp\u0103ratului, pe care cineva trebuie \u00eenc\u0103 s\u0103 le prind\u0103. \u00centr-adev\u0103r, cump\u0103rarea este contractat\u0103 chiar dac\u0103 nu s-a prins nimic, c\u0103ci este cump\u0103rarea unei speran\u021be [\u2026]<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Inst. 3.XXIII<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Contractul de v\u00e2nzare-cump\u0103rare se \u00eencheie \u00eendat\u0103 ce s-a stabilit pre\u0163ul, de\u015fi pre\u0163ul n-a fost pl\u0103tit \u015fi nici n-a fost dat\u0103 arvun\u0103. Dup\u0103 cum se \u015ftie, ceea ce se d\u0103 drept arvun\u0103 constituie o dovad\u0103 c\u0103 v\u00e2nzarea- cump\u0103rarea a fost \u00eencheiat\u0103. Trebuie \u00een\u0163eles \u00eens\u0103 c\u0103 un contract de v\u00e2nzare-cump\u0103rare nu se \u00eencheie prin \u00eenscrisuri. Cu privire la contractul de v\u00e2nzare-cump\u0103rare noi n-am f\u0103cut nici o modificare, dar c\u00e2nd contractul este trecut \u00eentr-un \u00eenscris, constitu\u0163ia noastr\u0103 prevede c\u0103 acesta nu se consider\u0103 \u00eencheiat dec\u00e2t dac\u0103 actul de cump\u0103rare a fost scris de contractan\u0163i sau, dac\u0103 a fost scris de o alt\u0103 persoan\u0103, s\u0103 fi fost isc\u0103lit de contractan\u0163i, iar dac\u0103 s-a \u00eentocmit de un notar s\u0103 fi fost predat p\u0103r\u0163ilor \u015fi acceptat de acestea. At\u00e2ta timp c\u00e2t una din aceste cerin\u0163e lipse\u015fte, exist\u0103 posibilitatea unei reveniri \u015fi oricare din p\u0103r\u0163i poate renun\u0163a la con\u00adtract, f\u0103r\u0103 a fi amenin\u0163at\u0103 de vreo penalitate. Lucrurile stau a\u015fa numai dac\u0103 nu s-a dat vreo arvun\u0103, c\u0103ci dac\u0103 s-a dat o arvun\u0103 (indiferent dac\u0103 \u00eenvoiala s-a dat \u00een scris sau numai ver\u00adbal) \u015fi nici una din p\u0103r\u0163i nu vrea s\u0103 execute contractul,&nbsp; atunci cump\u0103r\u0103torul pierde ce a dat, iar v\u00e2nz\u0103torul trebuie s\u0103 restituie dublul a ceea ce a primit. Regula se aplic\u0103 numai dac\u0103 p\u0103r\u0163ile n-au avut o anumit\u0103 \u00een\u0163elegere privind arvuna.<\/p>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li>Trebuie s\u0103 existe un pre\u0163. F\u0103r\u0103 pre\u0163 nu poate exista v\u00e2nzare. Pre\u0163ul trebuie s\u0103 fie cert. S-a discutat mult de c\u0103tre juri\u015ftii de odinioar\u0103 dac\u0103 se poate vorbi de v\u00e2nzare \u00een cazul \u00een care s-a stabilit ca lucrul s\u0103 fie v\u00e2ndut la pre\u0163ul pe care-l va fixa Titius. Noi am hot\u0103r\u00e2t c\u0103 \u00een toate asemenea cazuri e vorba de o v\u00e2nzare condi\u0163ionat\u0103 de fixarea pre\u0163ului de c\u0103tre o ter\u0163\u0103 persoan\u0103. Dac\u0103 aceasta va stabili pre\u0163ul, el va fi pl\u0103tit \u00een conformitate cu estimarea ter\u0163ului, iar lucrul va fi predat \u00een consecin\u0163\u0103; astfel, v\u00e2nzarea va avea efecte, cump\u0103r\u0103torul put\u00e2nd folosi ac\u0163iunea ce-i revine, iar v\u00e2nz\u0103torul pe a lui. Dac\u0103 \u00eens\u0103 ter\u0163a persoan\u0103 n-a vrut sau n-a putut fixa pre\u0163ul, v\u00e2nzarea este nul\u0103, lipsindu-i un element esen\u0163ial: pre\u0163ul. Deoarece am g\u0103sit cu cale s\u0103 fix\u0103m aceast\u0103 regul\u0103 \u00een materie de v\u00e2nzare, este firesc s-o extindem \u015fi \u00een materie de \u00eenchirieri.<\/li>\n\n\n\n<li>Pre\u0163ul trebuie s\u0103 constea \u00een bani, se discut\u0103 \u00eens\u0103 dac\u0103 pre\u0163ul poate consta \u015fi \u00een alte lucruri ca: un sclav, un fond sau o tog\u0103. Juri\u015ftii Sabinus \u015fi Cassius opineaz\u0103 c\u0103 pre\u0163ul poate consta \u015fi \u00een alte lucruri; potrivit acestei opinii, s-a sus\u0163inut c\u0103 v\u00e2nzarea-cump\u0103rarea se poate face printr-un schimb; s-a spus chiar c\u0103 trocul a fost prima form\u0103 a contractului de v\u00e2nzare-cump\u0103rare [\u2026]. Cealalt\u0103 \u015fcoal\u0103 juridic\u0103 a sus\u0163inut opinia contrar\u0103: v\u00e2nzarea este un fel de contract, schimbul un altul; altminteri nu s-ar putea distinge lucrul v\u00e2ndut de pre\u0163ul dat pentru acesta, \u00eentruc\u00e2t nu se poate sus\u0163ine \u00een mod ra\u0163ional c\u0103 acela\u015fi lucru este totodat\u0103 \u015fi obiectul \u015fi pre\u0163ul v\u00e2nz\u0103rii. Iat\u0103 de ce opinia lui Proculus, care sus\u0163ine c\u0103 schimbul este un contract special, deosebit de cel de v\u00e2nzare, s-a impus [\u2026].<\/li>\n\n\n\n<li>\u00cendat\u0103 ce contractul de v\u00e2nzare-cump\u0103rare este \u00eencheiat (care, a\u015fa cum am spus, \u00een lipsa unui \u00eenscris, are loc de \u00eendat\u0103 ce p\u0103r\u0163ile au c\u0103zut de acord asupra pre\u0163ului) riscurile lucrului v\u00e2ndut trec asupra cump\u0103r\u0103torului, chiar dac\u0103 lucrul nu i-a fost \u00eenc\u0103 predat. \u00cen consecin\u0163\u0103, dac\u0103 sclavul a murit sau a suferit o leziune corporal\u0103 sau un imobil a fost \u00een \u00eentregime sau numai par\u0163ial nimicit de un incendiu sau un fond a fost total sau par\u0163ial distrus de for\u0163a unui fluviu sau i-a fost mic\u015forat\u0103 \u00eentinderea sau valoarea de o inunda\u0163ie sau copacii au fost rup\u0163i de un v\u00e2nt puternic, riscul este pentru cump\u0103r\u0103tor, care urmeaz\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pre\u0163ul, de\u015fi n-a primit lucrul. Deoarece toate acestea au avut loc f\u0103r\u0103 reaua inten\u0163ie sau neglijen\u0163\u0103 a v\u00e2nz\u0103torului, acesta nu poart\u0103 nici o r\u0103spundere. Dac\u0103 \u00eens\u0103 dup\u0103 cump\u0103rare fondul s-a m\u0103rit prin aluviuni, acestea revin cump\u0103r\u0103torului, deoarece celui ce suport\u0103 riscul i se cuvine \u015fi profitul.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<p>3a. Dac\u0103 sclavul care a fost v\u00e2ndut a fugit sau a fost r\u0103pit, f\u0103r\u0103 dolul sau culpa v\u00e2nz\u0103torului, trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 v\u00e2nz\u0103torul \u015fi-a luat asupra-\u015fi paza p\u00e2n\u0103 \u00een momentul pred\u0103rii lui c\u0103tre cump\u0103r\u0103tor. \u00cen caz afirmativ, suport\u0103 riscul, \u00een caz contrar, n-are nici o r\u0103spundere. Aceea\u015fi regul\u0103 se aplic\u0103 \u00een cazul v\u00e2nz\u0103rilor de animale \u015fi a altor lucruri. \u00cen schimb, v\u00e2nz\u0103torul trebuie s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u0163ia cump\u0103r\u0103torului dreptul de revendicare a lucrului \u015fi de a intenta o ac\u0163iune personal\u0103, deoarece bunurile \u00een cauz\u0103 r\u0103m\u00e2n, p\u00e2n\u0103 la predare, \u00een proprietatea v\u00e2nz\u0103torului. Acela\u015fi principiu se aplic\u0103 \u00een cazul furtului \u015fi al pagubei pricinuite pe nedrept.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Paul, Dig. XVIII.1.1 pr.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Cump\u0103rarea \u0219i v\u00e2nzarea \u00ee\u0219i afl\u0103 r\u0103d\u0103cinile \u00een schimb. \u00centr-adev\u0103r, alt\u0103 dat\u0103 nu se cuno\u0219tea moneda \u0219i nu existau nume diferite pentru a desemna marfa de o parte \u0219i pre\u021bul de alta, ci fiecare, func\u021bie de nevoile sale \u0219i de diferitele circumstan\u021be, schimba lucruri care \u00eei erau inutile pe altele utile: c\u0103ci se \u00eent\u00e2mpla adeseori ca ceea ce \u00eei lipsea unuia, altul s\u0103 aib\u0103 \u00een exces. Dar, cum era rar \u0219i dificil de g\u0103sit ocazii \u00een care tu aveai ceea ce eu doream, s-a ajuns la alegerea unei materii care, av\u00e2nd o valoare public\u0103 constant\u0103, putea veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea dificult\u0103\u021bilor ridicate de schimb prin \u00eensu\u0219i faptul c\u0103 o aceea\u0219i cantitate reprezenta \u00eentotdeauna o aceea\u0219i valoare. Aceast\u0103 materie fu gravat\u0103 de autoritatea public\u0103 \u0219i i s-a fixat uzul \u0219i proprietatea mai degrab\u0103 prin utilitatea sa \u0219i prin valoarea sa intrinsec\u0103 dec\u00e2t prin \u00eens\u0103\u0219i substan\u021ba sa. Din acele vremuri, nu se mai vorbe\u0219te de dou\u0103 m\u0103rfuri, ci de o marf\u0103 \u0219i de un pre\u021b.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Paul, Dig. XIX.4.1 pr.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 cum a vinde nu este totuna cu a cump\u0103ra iar v\u00e2nz\u0103torul nu este cump\u0103r\u0103torul, pre\u021bul nu trebuie confundat cu bunul v\u00e2ndut. Nu la fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een caz de schimb: nu se poate distinge \u00een acest contract \u00eentre v\u00e2nz\u0103tor \u0219i cump\u0103r\u0103tor [&#8230;].<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ulpian,Dig. XVIII.1.36<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>C\u00e2nd v\u00e2nz\u0103torul, \u00eencheind o v\u00e2nzare, declar\u0103 c\u0103 nu va cere pre\u021bul, \u00eentr-un spirit de liberalitate, nu se consider\u0103 a exista un contract de v\u00e2nzare.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Paul, Dig. XIX.2.22.3<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Este normal la o v\u00e2nzare s\u0103 cumperi la cel mai mic pre\u021b lucrul cel mai valoros \u0219i s\u0103 vinzi pentru mai mult ceea ce este de mai mic\u0103 valoare, \u00een func\u021bie de jocul t\u00e2rguielilor [\u2026].<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Cod. 8.44(45).8<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Cump\u0103r\u0103torul unui fond care a nu a denun\u021bat litigiul \u00eenstr\u0103in\u0103torului sau mo\u0219tenitorului acestuia \u0219i care este evins, nu poate intenta nici ac\u021biunea din stipula\u021bie, nici ac\u021biunea din promisiunea dublului pre\u021bului v\u00e2z\u0103rii, nici ac\u021biunea din v\u00e2nzare \u00eempotriva v\u00e2nz\u0103torului sau garan\u021bilor personali ai acestuia. Chiar dac\u0103 cump\u0103r\u0103torul nu compare la proces sau compare dar este condamnat datorit\u0103 unei nedrept\u0103\u021bi din partea judec\u0103torului, \u00een absen\u021ba v\u00e2nz\u0103torului sau a garantului personal al acestuia, nu are recurs \u00eempotriva lor.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ulpian, Dig. 21.1.1.1<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Edilii spun: \u201eCel ce a v\u00e2ndut sclavi trebuie s\u0103 aduc\u0103 la cuno\u0219tin\u021ba cump\u0103r\u0103torilor orice boal\u0103 sau viciu ascuns al fiec\u0103rui sclav, trebuie s\u0103-l semnaleze pe cel care este fugar sau vagabond \u0219i trebuie s\u0103 precizeze c\u0103 nu face obiectul unei urm\u0103riri noxale: \u00een toate cazurile \u00een care vor vinde ace\u0219ti sclavi, vor trebui s\u0103 proclame toate acestea \u00een mod deschis \u0219i corect. \u0218i dac\u0103 s-a v\u00e2ndut un sclav cu nesocotirea acestor reguli sau a ceea ce s-a spus ori promis la momentul v\u00e2nz\u0103rii, vom da o ac\u021biune pentru tot ceea ce va trebui furnizat cump\u0103r\u0103torului \u0219i tuturor celor interesa\u021bi, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t sclavul s\u0103 revin\u0103 la v\u00e2nz\u0103tor. Dar dac\u0103 dup\u0103 v\u00e2nzare \u0219i tradi\u021biune sclavul sufer\u0103 un prejudiciu din fapta cump\u0103r\u0103torului, a unui membru al familiei sale sau a celui ce-i reprezint\u0103 interesele, dac\u0103 un bun se na\u0219te sau este achizi\u021bionat dup\u0103 v\u00e2nzare \u0219i dac\u0103 vreun alt beneficiu a fost dob\u00e2ndit dup\u0103 v\u00e2nzare \u2013 ca de exemplu ceva fructe provenind din activitatea sclavului \u0219i parvenite cump\u0103r\u0103torului \u2013 toate acestea vor trebui restituite. Se vor datora astfel v\u00e2nz\u0103torului toate accesoriile ce le va fi furnizat. La fel, dac\u0103 (sclavul) a fost condamnat pentru o crim\u0103 capital\u0103, dac\u0103 a \u00eencercat s\u0103 se sinucid\u0103 sau dac\u0103 a fost condamnat la lupte \u00een aren\u0103 cu animale s\u0103lbatice, toate acestea trebuiau s\u0103 fi fost declarate la momentul v\u00e2nz\u0103rii: pentru toate aceste diverse cazuri, vom da o ac\u021biune. Cu at\u00e2t mai mult vom da o ac\u021biune \u00eempotriva celui care a f\u0103cut con\u0219tient \u0219i cu rea credin\u021b\u0103 declara\u021bii contra acestor reguli\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Texte de lucru Cicero,&nbsp;De off., III.70 Quintus Mucius Scaevola spunea c\u0103 au cea mai mare putere acele procese \u00een care se adaug\u0103 formula&nbsp;cu bun\u0103 credin\u021b\u0103&nbsp;\u0219i ar\u0103ta c\u0103 numele bunei credin\u021be are o larg\u0103 aplicare, \u00eentrebuin\u021b\u00e2ndu-se \u00een tutele, societ\u0103\u021bi, fiducii, mandate, cump\u0103r\u0103ri \u0219i v\u00e2nz\u0103ri, loca\u021biuni, care formau baza vie\u021bii sociale: \u00een acestea, era important \u00eenainte de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":609,"menu_order":12,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_bbp_topic_count":0,"_bbp_reply_count":0,"_bbp_total_topic_count":0,"_bbp_total_reply_count":0,"_bbp_voice_count":0,"_bbp_anonymous_reply_count":0,"_bbp_topic_count_hidden":0,"_bbp_reply_count_hidden":0,"_bbp_forum_subforum_count":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1931","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1931","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1931"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1931\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3907,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1931\/revisions\/3907"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1931"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}