{"id":1921,"date":"2016-10-06T16:09:11","date_gmt":"2016-10-06T16:09:11","guid":{"rendered":"http:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1921"},"modified":"2023-12-10T15:17:45","modified_gmt":"2023-12-10T12:17:45","slug":"curs-x","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1921","title":{"rendered":"Curs X"},"content":{"rendered":"

Texte de lucru<\/span>: <\/p>\n\n\n

Texte de lucru:<\/p>\n\n\n\n

Gaius III.89<\/strong><\/p>\n\n\n\n

„S\u0103 ne ocup\u0103m mai \u00eent\u00e2i de cele ce se nasc din contracte. Acestea sunt de patru feluri: \u00een adev\u0103r, o obliga\u0163ie se contracteaz\u0103 fie re <\/em>(real, prin remiterea lucrului), fie verbis <\/em>(verbal, prin cuvinte solemne), fie litteris <\/em>(prin \u00eenscris), fie consensu <\/em>(prin consim\u0163\u0103m\u00e2nt mutual).”<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig.50.16.19<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Labeo, \u00een cartea \u00eent\u00e2ia a comentariului s\u0103u la edictul pretorului, d\u0103 urm\u0103toarea defini\u021bie pentru termenii a ac\u021biona, a gera \u0219i a contracta. El spune c\u0103 ac\u021bionare (actum)<\/em> trebuie s\u0103 fie \u00een\u021beles \u00een general legat de ceea ce se face prin cuvinte sau prin darea unui lucru, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul stipula\u021biei sau al numera\u021biei; contractare trebuie s\u0103 primeasc\u0103 un \u00een\u021beles mai larg, cel al obliga\u021biilor de o parte \u0219i de alta, ceea ce grecii numesc synalagma<\/em>: a\u0219a sunt v\u00e2nzarea, loca\u021biunea, societatea; iar gerare \u00eenseamn\u0103 ceva f\u0103cut f\u0103r\u0103 a\u2011\u021bi fi dat cuv\u00e2ntul.<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig. 2.14.1.3<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 termenul de conven\u021bie este unul general, atunci \u2013 dup\u0103 cum elegant o spune Pedius \u2013 nu exist\u0103 contract care s\u0103 nu con\u021bin\u0103 \u00een sine o conven\u021bie, fie c\u0103 este vorba de o obliga\u021bie ce se formeaz\u0103 prin remiterea unui lucru, fie prin pronun\u021barea unor cuvinte solemne: chiar \u0219i stipula\u021bia ce se na\u0219te din pronun\u021barea cuvintelor este nul\u0103 \u00een absen\u021ba consim\u021b\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig. 18.1.9 pr.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Este clar c\u0103 trebuie s\u0103 intervin\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul pentru a fi contract de v\u00e2nzare. Dac\u0103 p\u0103r\u021bile sunt \u00een dezacord fie asupra v\u00e2nz\u0103rii \u00eens\u0103\u0219i, fie asupra pre\u021bului sau asupra unui alt element, contractul de v\u00e2nzare nu este perfect. Dac\u0103 eu credeam c\u0103 cump\u0103r fondul Cornelian \u0219i tu ai crezut c\u0103\u2011mi vinzi fondul Sempronian, v\u00e2nzarea este nul\u0103 fiindc\u0103 nu ne\u2011am \u00een\u021beles asupra obiectului<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig. 18.1.9.2<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Se pune \u00eentrebarea dac\u0103 o v\u00e2nzare este valabil\u0103 c\u00e2nd nu exist\u0103 eroare asupra obiectului \u00eensu\u0219i ci asupra materiei, c\u00e2nd de exemplu se vinde o\u021bet ca vin, cupru ca aur, plumb sau orice alt metal asem\u0103n\u0103tor argintului, ca argint. \u00cen cartea a VI\u2011a a Digestelor, Marcel a scris c\u0103 v\u00e2nzarea este valabil\u0103, deoarece exist\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul asupra aceluia\u0219i obiect, \u00een pofida erorii asupra materiei. Sunt de acord \u00een ceea ce prive\u0219te vinul, pentru c\u0103 substan\u021ba \u2013 \u00een grece\u0219te, ousia<\/em> \u2013 este aproape aceea\u0219i dac\u0103 este vorba de vin acrit. Dar dac\u0103 lichidul era o\u021bet de la \u00eenceput, de exemplu, dac\u0103 era embamma <\/em>(sos picant pe baz\u0103 de vin, n.ns. \u2013 MDBB), se consider\u0103 c\u0103 s\u2011a v\u00e2ndut un lucru ca fiind altul.<\/p>\n\n\n\n

Cicero, de off<\/em>. 3.14<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Colegul \u0219i prietenul meu Aquilius nu formulase instruc\u021biuni asupra \u00een\u0219el\u0103ciunii; conform acestora, c\u00e2nd era \u00eentrebat ce este o grav\u0103 \u00een\u0219el\u0103ciune (dolus malus)<\/em> r\u0103spundea c\u0103 este c\u00e2nd una se arat\u0103 \u0219i alta se face.<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig. 4.3.1.2<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Servius define\u0219te dolul prejudiciabil (dolus malus)<\/em> ca fiind o viclenie \u00eentreprins\u0103 \u00een scopul de a abuza de cel\u0103lalt \u00een\u0219el\u00e2ndu\u2011l printr\u2011o atitudine exterioar\u0103 ce mascheaz\u0103 adev\u0103ratul obiectiv. Dar Labeo consider\u0103 c\u0103 putem c\u0103uta s\u0103 \u00een\u0219el\u0103m pe altul f\u0103r\u0103 simulare: la fel cum se poate s\u0103 pari f\u0103r\u0103 dol prejudiciabil c\u0103 faci ceva \u0219i de fapt faci altceva, cum li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 celor care, prin disimulare, se acomodeaz\u0103 circumstan\u021belor \u0219i pun la ad\u0103post bunurile lor sau ale altora. De aceea, el d\u0103 o alt\u0103 defini\u021bie dolului prejudiciabil, ca fiind orice viclenie, \u00een\u0219el\u0103ciune, manevr\u0103 destinat\u0103 a surprinde, a abuza, a \u00een\u0219ela pe cineva. Defini\u021bia lui Labeo este just\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig. 4.2.1<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu voi considera valabil ceea ce a fost f\u0103cut dintr\u2011o temere provocat\u0103 de violen\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

Inst. III.20.4<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 sunt mai mul\u021bi garan\u021bi, oricare ar fi num\u0103rul lor, fiecare r\u0103spunde \u00een mod solidar. De aceea creditorul poate cere o plat\u0103 integral\u0103 de la oricare din ei. Epistola decedatului \u00eemp\u0103rat Hadrian stabile\u0219te \u00eens\u0103 c\u0103 un creditor trebuie s\u0103 intenteze ac\u021biunea numai \u00eempotriva acelora care sunt solvabili \u00een momentul leg\u0103rii procesului, diviz\u00e2nd\u2011o propor\u021bional cu num\u0103rul garan\u021bilor chema\u021bi \u00een instan\u021b\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, dac\u0103 \u00een acest moment unul din garan\u021bi este insolvabil, obliga\u021bia sa va fi suportat\u0103 de ceilal\u021bi. C\u00e2nd creditorul ob\u021bine \u00eens\u0103 plata \u00eentregii sume numai de la unul din garan\u021bi, pierderea o suport\u0103 numai acesta, dac\u0103 principalul debitor este insolvabil, \u00eentruc\u00e2t nu poate s\u0103\u2011\u0219i repro\u0219eze dec\u00e2t sie\u0219i faptul c\u0103 din neglijen\u021b\u0103 n\u2011a cerut s\u0103 se aplice rescriptul \u00eemp\u0103ratului, pentru a fi urm\u0103rit numai \u00een limitele garan\u021biei sale.<\/p>\n\n\n\n

 <\/p>\n\n\n\n

„Este normal ca un mut s\u0103 nu poat\u0103 contracta o obliga\u0163ie verbal\u0103. Trebuie spus acela\u015fi lucru despre un surd, c\u0103ci, de\u015fi poate vorbi, ar fi necesar s\u0103 aud\u0103 cuvintele stipulantului pentru a putea promite; la fel, pentru a stipula, ar trebui s\u0103 aud\u0103 cuvintele promitentului. Evident, aceste reguli nu se aplic\u0103 persoanelor care au numai dificult\u0103\u0163i de auz, ci celor care sunt complet surde.”<\/p>\n\n\n\n

Gaius III.109<\/strong><\/p>\n\n\n\n

„[\u2026] c\u0103ci un prunc, ca \u015fi cel abia ie\u015fit din pruncie, nu difer\u0103 prea mult de nebun, pentru c\u0103 la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 pupilii nu au vreun discern\u0103m\u00e2nt.”<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig. XLV.1.1 pr.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

„Stipula\u0163ia nu poate fi efectuat\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i pot vorbi: \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, nici mutul nici surdul nici pruncul nu pot contracta o stipula\u0163ie: un absent nici at\u00e2t, c\u0103ci p\u0103r\u0163ile trebuie s\u0103 se aud\u0103 una pe alta. Dac\u0103 totu\u015fi unul dintre ace\u015ftia dore\u015fte s\u0103 stipuleze, va fi pus s\u0103 primeasc\u0103 promisiunea printr-un sclav prezent \u015fi se va dob\u00e2ndi prin intermediul acestuia o ac\u0163iune ex stipulatu<\/em>. La fel, c\u00e2nd cineva vrea s\u0103 se oblige, el d\u0103 ordin (sclavului) \u015fi va fi obligat raportat la acest ordin. „<\/p>\n\n\n\n

Gaius III.136<\/strong><\/p>\n\n\n\n

„Rezult\u0103 de aici c\u0103 atare \u00eenvoieli pot fi contractate \u015fi \u00eentre absen\u0163i, cum ar fi prin scrisoare sau prin un interpus; altfel, o obliga\u0163ie verbal\u0103 nu poate fi contractat\u0103 \u00eentre absen\u0163i.”<\/p>\n\n\n\n

Venuleius, Dig. XLV.1.137 pr.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

„Actul stipulantului \u015fi actul promitentului trebuie s\u0103 se succead\u0103 imediat. Un moment de \u00eentrerupere natural\u0103 poate interveni, dar trebuie r\u0103spuns stipulantului \u00een continuarea \u00eentreb\u0103rii sale. Dac\u0103 dup\u0103 \u00eentrebare \u00eentrebatul face altceva, este prea t\u00e2rziu, chiar \u015fi dac\u0103 r\u0103spunde apoi \u00een aceea\u015fi zi.”<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig. XLV.1.38.17<\/strong><\/p>\n\n\n\n

„Nimeni nu poate stipula pentru altul.”<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig. XLV.1.38 pr.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

„Nimeni nu se oblig\u0103 promi\u0163\u00e2nd fapta unui ter\u0163.<\/p>\n\n\n\n

Inst. III.19.4<\/strong><\/p>\n\n\n\n

„O stipula\u0163ie pentru o persoan\u0103, alta dec\u00e2t aceea \u00een a c\u0103rei putere se g\u0103se\u015fte cineva, este f\u0103r\u0103 efect. Desigur, se poate stipula ca plata s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 unui str\u0103in, de exemplu: \u201ePromi\u0163i s\u0103-mi dai mie sau lui Seius?\u201d. \u00cen acest caz, stipulantul dob\u00e2nde\u015fte un drept, dar plata poate fi f\u0103cut\u0103 lui Seius, chiar \u00eempotriva voin\u0163ei stipulantului; astfel, promitentul este desc\u0103rcat de obliga\u0163ie, dar stipulantul are o ac\u0163iune din mandat \u00eempotriva lui Seius. Dac\u0103 cineva stipuleaz\u0103 zece bani de aur ca s\u0103-i fie da\u0163i lui \u00eensu\u015fi \u015fi altuia, \u00een a c\u0103rui putere nu se g\u0103se\u015fte, stipula\u0163ia este valabil\u0103, dar r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103 discutabil\u0103, dac\u0103 poate fi cerut\u0103 toat\u0103 suma sau numai jum\u0103tate. S-a decis c\u0103 stipulantul nu dob\u00e2nde\u015fte mai mult de jum\u0103tate. Dac\u0103 tu stipulezi pentru cineva care este \u00een puterea ta, dob\u00e2nde\u015fti pentru tine \u00eensu\u0163i, deoarece vocea ta este vocea fiului t\u0103u, dup\u0103 cum vocea fiului t\u0103u este privit\u0103 ca fiind a ta cu privire la lucrurile pe care tu le po\u0163i dob\u00e2ndi prin intermediul acestuia.”<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig. XLV.1.38.22<\/strong><\/p>\n\n\n\n

„S\u0103 vedem dac\u0103 stipula\u0163ia este valid\u0103 c\u00e2nd am stipulat pentru altul? Marcel spune c\u0103 stipula\u0163ia este valabil\u0103 \u00een urm\u0103torul caz: cineva a \u00eenceput s\u0103 administreze tutela pupilului s\u0103u; i-a cedat adminsitrarea cotutorelui s\u0103u \u015fi a stipulat c\u0103 acesta se ocup\u0103 bine de patrimoniul pupilului. Marcel a spus c\u0103 am putea sus\u0163ine validitatea acestei stipula\u0163ii: \u00eentr-adev\u0103r, executarea promisiunii este \u00een interesul stipulantului, de vreme ce el r\u0103spundea fa\u0163\u0103 de pupil c\u00e2nd cotutorele \u00eei administra r\u0103u patrimoniul.”<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig. XLV.1.38.22<\/strong><\/p>\n\n\n\n

„Stipula\u0163ia pentru altul este valabil\u0103 dac\u0103 avem un interes direct ca promisiunea s\u0103 fie executat\u0103.”<\/p>\n\n\n\n

Inst. 3.19.20-21<\/strong><\/p>\n\n\n\n

[\u2026] stipula\u021bia este valabil\u0103 dac\u0103 cineva o \u00eencheie pentru ca s\u0103 se fac\u0103 o plat\u0103 \u00eemputer\u00adnicitului s\u0103u sau creditorului s\u0103u, \u00een limitele intereselor stipulatorului, ca de exemplu pentru a evita o penalitate care amenin\u021b\u0103 sau v\u00e2nzarea unui gaj imobiliar, \u00een eventualitatea omisiunii de plat\u0103 a datoriei<\/p>\n\n\n\n

[\u2026] dac\u0103 cineva promite faptul altuia, nu este r\u0103spunz\u0103tor, afar\u0103 numai dac\u0103 nu s\u2011a obligat s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o penalizare, dac\u0103 ter\u021bul nu execut\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cod. 8.37.10<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cemp\u0103ratul Leo c\u0103tre Erythrius, prefectul pretoriului. Toate stipula\u021biile, chiar \u0219i cele ce n\u2011au fost realizate cu cuvinte solemne sau directe, dar sunt formate cu n\u2011are importan\u021ba ce cuvinte exprim\u00e2nd consim\u021b\u0103m\u00e2ntul contractan\u021bilor, sunt recunoscute de legi ca av\u00e2nd validitate proprie.<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig. XLV.1.75.7<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Se consider\u0103 c\u0103 cel care stipuleaz\u0103 o obliga\u0163ie de a face sau de a nu face a promis o presta\u0163ie incert\u0103; g\u0103sim dintre obliga\u0163iile de a face, de exemplu, pe cea de a s\u0103pa un \u015fan\u0163, de a construi o cas\u0103 sau de a transfera posesiunea lini\u015ftit\u0103; cit\u0103m dintre obliga\u0163iile de a nu face ab\u0163inerea de la \u201eorice act care m\u0103 \u00eempiedic\u0103 s\u0103 trec c\u00e2mpul\u201d sau ab\u0163inerea de la \u201eorice act care m\u0103 \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ob\u0163in pe sclavul Erote\u201d.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Texte de lucru:  Texte de lucru: Gaius III.89 „S\u0103 ne ocup\u0103m mai \u00eent\u00e2i de cele ce se nasc din contracte. Acestea sunt de patru feluri: \u00een adev\u0103r, o obliga\u0163ie se contracteaz\u0103 fie re (real, prin remiterea lucrului), fie verbis (verbal, prin cuvinte solemne), fie litteris (prin \u00eenscris), fie consensu (prin consim\u0163\u0103m\u00e2nt mutual).” Ulpian, Dig.50.16.19 Labeo, \u00een cartea \u00eent\u00e2ia a comentariului s\u0103u la edictul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":609,"menu_order":10,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_bbp_topic_count":0,"_bbp_reply_count":0,"_bbp_total_topic_count":0,"_bbp_total_reply_count":0,"_bbp_voice_count":0,"_bbp_anonymous_reply_count":0,"_bbp_topic_count_hidden":0,"_bbp_reply_count_hidden":0,"_bbp_forum_subforum_count":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1921","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1921","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1921"}],"version-history":[{"count":27,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1921\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3902,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1921\/revisions\/3902"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1921"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}