{"id":1903,"date":"2016-10-06T16:01:20","date_gmt":"2016-10-06T16:01:20","guid":{"rendered":"http:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1903"},"modified":"2023-12-10T15:14:32","modified_gmt":"2023-12-10T12:14:32","slug":"curs-ix","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1903","title":{"rendered":"Curs VIII"},"content":{"rendered":"

Texte de lucru<\/span>:<\/p>\n\n\n

Gaius II.103-104<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cum primele dou\u0103 feluri de testamente au c\u0103zut \u00een desuetudine, a r\u0103mas \u00een uz numai acesta care se face\u00a0per aes et libram<\/em>. Evident c\u0103 ast\u0103zi se procedeaz\u0103 altfel dec\u00e2t cum se obi\u015fnia pe vremuri. C\u0103ci, pe c\u00e2nd alt\u0103dat\u0103\u00a0familiae emptor<\/em>, adic\u0103 cel care primea de la testator un patrimoniu prin mancipa\u021biune, \u021binea numai locul mo\u015ftenitorului \u015fi pentru cest motiv testatorul \u00eei d\u0103dea \u00eens\u0103rcinarea ce \u015fi cui \u00een\u021belegea s\u0103-i fie trecut\u0103 averea dup\u0103 moarte, acum unul este mo\u015ftenitorul instituit prin testament, \u015fi de la acesta se a\u015fteapt\u0103distribuirea legatelor, iar altul, de\u015fi pus de form\u0103, este numit tot\u00a0familiae emptor<\/em>, dar numai ca o imitare a dreptului vechi.<\/p>\n\n\n\n

Lucrul acesta se petrece a\u015fa: cel care face testamentul, dup\u0103 ce a scris t\u0103bli\u021bele testamentare, vine \u015fi \u00eei mancipeaz\u0103 cuiva, de form\u0103, averea, de fa\u021b\u0103 cu cinci martori, cet\u0103\u021benir romani, puberi, \u015fi un cantaragiu, ca la celelalte mancipa\u021biuni. \u00cen acest  act, cump\u0103r\u0103torul averii (familiae emptor<\/em>) roste\u015fte urm\u0103toarele cuvinte: \u201eEu afirm c\u0103 patrimoniul (familia<\/em>) \u015fi averea ta personal\u0103 (pecunia<\/em>) r\u0103m\u00e2n ale tale, dar din \u00eens\u0103rcinarea <ta> ele vor trece <\u00een paza> \u015fi sub supravegherea mea; \u015fi pentru ca tu s\u0103-\u021bi po\u021bi face testamentul \u00een regul\u0103, dup\u0103 lege, fie-mi ele dob\u00e2ndite prin aceast\u0103 bucat\u0103 de aram\u0103\u201d. Apoi atinge balan\u021ba cu bucata de aram\u0103 pe care i-o d\u0103 testatorului, \u00een loc de pre\u021b. Dup\u0103 aceea testatorul, \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 t\u0103bli\u021bele, spune \u015fi el urm\u0103toarele: \u201eEu dau, leg \u015fi testez aceste bunuri a\u015fa cum sunt \u00eenscrise pe aceste t\u0103bli\u021be unse cu cear\u0103, iar voi, cet\u0103\u021beni, s\u0103-mi da\u021bi m\u0103rturia voastr\u0103\u201d. Aceasta este ceea ce se cheam\u0103 nuncupatio<\/em>, c\u0103ci nuncupare<\/em>\u00eenseamn\u0103 \u201ea rosti \u00een auzul tuturor\u201d \u015fi, evident, ceea ce a scris testatorul vizibil pe t\u0103bli\u021bele testamentului este bine s\u0103 indice \u015fi s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 printr-o cuprinz\u0103toare gr\u0103ire.<\/p>\n\n\n\n

Inst. II.10.2-5 \u015fi 12-13<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Antemen\u021bionatele forme de testament au fot create de dreptul civil. Mai t\u00e2rziu \u00eens\u0103, prin edictul pretorului, au fost introduse alte forme de testament; dreptul pretorian nu cerea <utilizarea> mancipa\u021biunii, \u00eentruc\u00e2t pentru valabilitatea testamentului erau suficiente pece\u021bile a \u015fapte martori, spre deosebire de dreptul civil care nu cerea ca <testamentul> s\u0103 fie pecetluit de martori.<\/p>\n\n\n\n

Treptat \u00eens\u0103, at\u00e2t prin practica zilic\u0103, c\u00e2t \u015fi prin modific\u0103rile aduse de constitu\u021biile imperiale, dreptul civil \u015fi dreptul pretorian \u015fi-au armonizat dispozi\u021biile, r\u00e2nduindu-se ca testamentele s\u0103 fie \u00eentocmite f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere \u00een timp (a\u015fa cum cerea dreptul civil), sub semn\u0103tura a \u015fapte martori prezen\u021bi (o inova\u021bie a constitu\u021biilor imperiale) \u015fi pecetluite de ei (\u00een conformitate cu edictul pretorian). Iat\u0103 de ce normele privind testamentul au o \u00eentreit\u0103 ob\u00e2r\u015fie: martorii \u015fi prezen\u021ba lor ne\u00eentrerupt\u0103 la \u00eentocmirea testamentului deriv\u0103 din dreptul civil, semn\u0103turile testatorului \u015fi ale martorilor sunt impuse din dispozi\u021bia sfintelor constitu\u021bii, iar peceteluirea \u015fi num\u0103rul martorilor, de c\u0103tre edictul pretorian.<\/p>\n\n\n\n

Dar pentru valabilitatea testamentelor \u015fi pentru a se \u00eenl\u0103tura orice fraud\u0103 s-a ad\u0103ugat, printr-o constitu\u021bie a noastr\u0103, dispozi\u021bia ca numele mo\u015ftenitorului s\u0103 fie scris de m\u00e2na testatorului sau a martorilor \u015fi ca totul s\u0103 fie f\u0103cut dup\u0103 cuprinsul acestei constitu\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

[…] Nu are nicio importan\u021b\u0103 dac\u0103 testamentul este scris pe t\u0103bli\u021be, h\u00e2rtie, pergament sau alt material.<\/p>\n\n\n\n

O persoan\u0103 poate s\u0103-\u015fi \u00eentocmeasc\u0103 testamentul \u00een oric\u00e2te exemplare, dar toate s\u0103 fie f\u0103cute dup\u0103 prescrip\u021biile legale. Uneori acest lucru este necesar, c\u00e2nd \u2013 de exemplu \u2013 testatorul, plec\u00e2nd \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie pe mare, ia un exemplar cu sine iar altul \u00eel las\u0103 acas\u0103, ca o m\u0103rturie a hot\u0103r\u00e2rilor sale, sau \u00een alte multe situa\u021bii ce amenin\u021b\u0103 interesele omului.<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Reg.<\/em> 20.1<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Testamentul este o manifestare a voin\u021bei noastre \u00een cadrul legii, pentru a avea t\u0103rie dup\u0103 moarte.<\/p>\n\n\n\n

Modestin, Dig. XXVIII.1.1<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Testamentul este o hot\u0103r\u00e2re legal\u0103 a voin\u021bei noastre cu privire la ceea ce cineva vrea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple dup\u0103 moartea sa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Texte de lucru: Gaius II.103-104 Cum primele dou\u0103 feluri de testamente au c\u0103zut \u00een desuetudine, a r\u0103mas \u00een uz numai acesta care se face\u00a0per aes et libram. Evident c\u0103 ast\u0103zi se procedeaz\u0103 altfel dec\u00e2t cum se obi\u015fnia pe vremuri. C\u0103ci, pe c\u00e2nd alt\u0103dat\u0103\u00a0familiae emptor, adic\u0103 cel care primea de la testator un patrimoniu prin mancipa\u021biune, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":609,"menu_order":8,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_bbp_topic_count":0,"_bbp_reply_count":0,"_bbp_total_topic_count":0,"_bbp_total_reply_count":0,"_bbp_voice_count":0,"_bbp_anonymous_reply_count":0,"_bbp_topic_count_hidden":0,"_bbp_reply_count_hidden":0,"_bbp_forum_subforum_count":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1903","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1903","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1903"}],"version-history":[{"count":16,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1903\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3899,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1903\/revisions\/3899"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1903"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}