{"id":1894,"date":"2016-10-06T15:56:21","date_gmt":"2016-10-06T15:56:21","guid":{"rendered":"http:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1894"},"modified":"2024-11-11T14:41:59","modified_gmt":"2024-11-11T11:41:59","slug":"curs-vi","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1894","title":{"rendered":"Curs VI"},"content":{"rendered":"

Texte de lucru<\/span>:<\/p>\n\n\n

Gaius I.2-6<\/strong><\/p>\n\n\n\n

1. Toate popoarele care se conduc dup\u0103 legi sau cutume (obiceiuri) se folosesc, \u00een parte de dreptul lor propriu, \u00een parte, de un drept care le este comun cu to\u0163i ceilal\u0163i oameni, c\u0103ci dreptul pe care fiecare popor \u015fi l-a r\u00e2nduit lui \u00eensu\u015fi, \u00eei este propriu \u015fi se nume\u015fte drept civil (ius civile<\/em>), deoarece este un drept specific (respectivei) cet\u0103\u0163i; dimpotriv\u0103, ceea ce firea lucrurilor (naturalis ratio<\/em>) a r\u00e2nduit pentru to\u0163i oamenii este p\u0103strat, deopotriv\u0103, de toate popoarele \u015fi se nume\u015fte dreptul gin\u0163ilor (ius gentium<\/em>), deoarece toate popoarele (gentes<\/em>) se folosesc de el. Poporul roman deci se folose\u015fte, \u00een parte, de dreptul s\u0103u propriu, \u00een parte, de un drept care este comun tuturor oamenilor.<\/p>\n\n\n\n

2. Drepturile poporului roman decurg din legi, plebiscite, senatus-consulte, constitu\u021biile \u00eemp\u0103ra\u021bilor, edictele celor care au dreptul s\u0103 dea edicte, r\u0103spunsurile pruden\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

3. Legea este ceea ce hot\u0103r\u0103\u015fte \u015fi adopt\u0103 poporul. Plebiscitul este ceea ce hot\u0103r\u0103\u015fte \u015fi adopt\u0103 plebea. […] De aici vine c\u0103 patricienii au \u015fi spus c\u00e2ndva c\u0103 ei nu sunt obliga\u021bi prin plebiscite, pe motivul c\u0103 acestea au fost f\u0103cute f\u0103r\u0103 \u00eencuviin\u021barea lor. Mai t\u00e2rziu a fost \u00eens\u0103 adus\u0103 legea Hortensia, prin care s-a stabilit ca plebiscitele s\u0103 oblige \u00eentregul popor; a\u015fa c\u0103, pe aceast\u0103 cale, plebiscitele au fost echivalate cu legile.<\/p>\n\n\n\n

4. Senatus-consultul este ceea ce impune \u015fi dispune Senatul; \u015fi aceasta are putere de lege, de\u015fi chestiunea a fost controversat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

5. Constitu\u021bia princiar\u0103 este ceea ce hot\u0103re\u015fte \u00eemp\u0103ratul prin decret, edict sau epistol\u0103; \u015fi niciodat\u0103 n-a fost pus la \u00eendoial\u0103 c\u0103 aceasta nu ar avea putere de lege, de vreme ce \u00eemp\u0103ratul insu\u015fi prime\u015fte aceast\u0103 putere prin lege.<\/p>\n\n\n\n

6. Dreptul de a da edicte \u00eel au magistra\u021bii poporului roman. Dar cel mai important drept este acela cuprins \u00een edictele celor doi pretori, urban \u015fi peregrin, pe a c\u0103ror jurisdic\u021bie, \u00een provincii, o au guvernatorii acestora […].<\/p>\n\n\n\n

Papinian, Dig. 1.1.7.1<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dreptul pretorian este ceea ce pretorii au introdus \u00een scopul de a complini sau schimba normele dreptului civil […].<\/p>\n\n\n\n

Inst. 1.II.6<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dar \u0219i ceea ce hot\u0103r\u0103\u0219te principele are putere de lege dup\u0103 ce, printr-o lege regal\u0103 care a fost promulgat\u0103 referitor la autoritatea acestuia, poporul i-a transmis lui \u00eentreaga sa autoritate \u0219i putere. A\u0219adar, orice \u00eemp\u0103ratul a hot\u0103r\u00e2t printr-o scrisoare sau a decis \u00een urma unei judec\u0103\u021bi sau a ordonat printr-un edict are valoare de lege: acestea sunt a\u0219a-numitele constitu\u021bii imperiale.<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig. I.4.1 pr.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ceea ce stabile\u0219te principele are putere de lege […] Poporul trece asupra acestuia \u00eentreaga sa autoritate \u0219i putere.<\/p>\n\n\n\n

Marcel, Dig. XXVIII.4.3<\/strong><\/p>\n\n\n\n

De cur\u00e2nd s-a prezentat \u00eemp\u0103ratului spre judecare urm\u0103toarea cauz\u0103: un testator t\u0103iase numele mo\u0219tenitorilor iar fiscul reclama bunurile sale \u00een baza caducit\u0103\u021bii acestora. Mult timp au existat \u00eendoieli relativ la ce trebuie decis \u00een privin\u021ba legatelor \u015fi \u00eendeosebi cu privire la legatele l\u0103sate mo\u0219tenitorilor institui\u021bi al c\u0103ror nume fusese t\u0103iat. Majoritatea erau de p\u0103rere c\u0103 legatarii trebuie exclu\u0219i, opinie ce s-ar dovedi just\u0103 dac\u0103 testatorul \u00ee\u0219i barase \u00een totalitate textul testamentului s\u0103u. Unii considerau c\u0103 tot ceea ce a t\u0103iat testatorul de plin drept devine nul iar toate celelalte dispozi\u021bii r\u0103m\u00e2n valabile.[…] Iat\u0103 sentin\u021ba dat\u0103 \u00een aceast\u0103 cauz\u0103 de \u00eemp\u0103ratul Antoninus, sub consulatul lui Pudens \u0219i Pollio: \u201e\u00centruc\u00e2t Valerius Nepos, schimb\u00e2ndu-\u0219i ultimele dorin\u021be, \u0219i-a deschis testamentul \u0219i a t\u0103iat numele mo\u0219tenitorilor, succesiunea sa conform constitu\u021biei divinului meu tat\u0103 nu poate fi atribuit\u0103 mo\u0219tenitorilor institui\u021bi \u00een testament.\u201d <\/p>\n\n\n\n

Pomponius, Dig. 1.2.2.12<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen cetatea noastr\u0103 se hot\u0103r\u0103\u0219te sau dup\u0103 drept, adic\u0103 dup\u0103 lege (scris\u0103) sau exist\u00e2nd dreptul civil propriu\u2011zis, care, nescris, const\u0103 numai \u00een interpretarea jurisconsul\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Paul, Dig. 22.3.2<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Sarcina probei c\u0103dea asupra celui care afirm\u0103 \u0219i nu asupra celui care neag\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ulpian,Dig. 44.1.1<\/strong><\/p>\n\n\n\n

P\u00e2r\u00e2tul este (tratat) ca un reclamant c\u00e2nd ac\u021bioneaz\u0103 \u00een excep\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Ulpian, Dig. 1.5.25 = 50.17.207<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Lucrul judecat este considerat a exprima adev\u0103rul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Texte de lucru: Gaius I.2-6 1. Toate popoarele care se conduc dup\u0103 legi sau cutume (obiceiuri) se folosesc, \u00een parte de dreptul lor propriu, \u00een parte, de un drept care le este comun cu to\u0163i ceilal\u0163i oameni, c\u0103ci dreptul pe care fiecare popor \u015fi l-a r\u00e2nduit lui \u00eensu\u015fi, \u00eei este propriu \u015fi se nume\u015fte drept […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":609,"menu_order":6,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_bbp_topic_count":0,"_bbp_reply_count":0,"_bbp_total_topic_count":0,"_bbp_total_reply_count":0,"_bbp_voice_count":0,"_bbp_anonymous_reply_count":0,"_bbp_topic_count_hidden":0,"_bbp_reply_count_hidden":0,"_bbp_forum_subforum_count":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1894","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1894","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1894"}],"version-history":[{"count":26,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1894\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4114,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1894\/revisions\/4114"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1894"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}