Texte de lucru:<\/p>\n\n\n
Paul, Dig. 4.5.11<\/strong><\/p>\n\n\n\n [\u2026] trei sunt condi\u021biile ce le putem avea: libertatea, cet\u0103\u021benia \u0219i familia.<\/p>\n\n\n\n Status libertatis<\/em><\/p>\n\n\n\n Gaius, Inst. I.52-53 <\/strong><\/p>\n\n\n\n \u201eSclavii se g\u0103sesc sub puterea st\u0103p\u00e2nilor. Puterea aceasta este \u00eentr-adev\u0103r de dreptul gin\u021bilor, c\u0103ci la toate popoarele \u00een general putem observa c\u0103 st\u0103p\u00e2nii au asupra sclavilor o putere de via\u021b\u0103 \u015fi de moarte \u015fi c\u0103 tot ce se dob\u00e2nde\u015fte prin sclavi revine st\u0103p\u00e2nului.\u201d<\/p>\n\n\n\n Inst. 1.III-V pr.<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u201cLibertatea, \u00een temeiul c\u0103reia oamenii se numesc liberi, este capacitatea fireasc\u0103 a omului de a face ce vrea, numai dac\u0103 este oprit prin for\u021b\u0103 sau de lege. Sclavia este o institu\u0163ie de dreptul gin\u0163ilor \u00een temeiul c\u0103reia un om devine proprietatea altuia \u00eempotriva naturii. 3. Sclavii (servi) au fost numi\u0163i a\u015fa deoarece comandan\u0163ii ordonau ca cei captivi s\u0103 fie v\u00e2ndu\u0163i \u015fi astfel sunt p\u0103stra\u0163i \u00een via\u0163\u0103 (servare), <\/em>\u00een loc s\u0103 fie omor\u00e2\u0163i. Ei mai sunt numi\u0163i mancipia <\/em>deoarece sunt lua\u0163i cu for\u0163a (manu) <\/em>de la du\u015fmani. 4. Sclav devine cineva prin na\u015ftere sau posterior. Prin na\u015ftere cei (care se nasc) din sclavele noastre; posterior fie dup\u0103 dreptul gin\u0163ilor, adic\u0103 prin captivitate, fie dup\u0103 dreptul civil, c\u00e2nd un om liber, mai mare de dou\u0103zeci de ani, a \u00eeng\u0103duit s\u0103 fie v\u00e2ndut de un altul, cu scopul de a-\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163i pre\u0163ul. 5. Nu exist\u0103 deosebiri cu privire la condi\u0163ia sclavilor. Referitor la pozi\u0163ia celor liberi sunt multe deosebiri, \u00eentruc\u00e2t unii s-au n\u0103scut liberi, iar al\u0163ii au fost (numai) dezrobi\u0163i.<\/p>\n\n\n\n Dezrobi\u0163ii sunt aceia care au fost elibera\u0163i dintr-o sclavie legal\u0103. Dez\u00adrobirea \u00eensemn\u0103 acordarea libert\u0103\u0163ii, c\u0103ci at\u00e2ta vreme c\u00e2t un om este \u00een sclavie, se afl\u0103 \u00een m\u00e2na \u015fi puterea (st\u0103p\u00e2nului) \u015fi odat\u0103 dezrobit scap\u0103 de sub puterea (acestuia). Aceasta \u00ee\u015fi trage originea din dreptul gin\u0163ilor. Potrivit dreptului natural, to\u0163i oamenii se nasc liberi \u015fi dezrobirea nu este cunoscut\u0103 deoarece sclavia este necunoscut\u0103. Ulterior \u00eens\u0103 dreptul gin\u0163ilor a introdus sclavia care a fost urmat\u0103 de binefacerea dezrobirii. \u015ei, \u00een timp ce cuv\u00e2ntul \u201eom\u201d este denumirea comun\u0103 pentru \u00eentreaga omenire, dreptul gin\u0163ilor a creat trei categorii de oameni: liberii, \u00een opozi\u0163ie cu ace\u015ftia, sclavii \u015fi a treia categorie, cei care au \u00eencetat de a mai fi sclavi, adic\u0103 dezrobi\u021bii”.<\/p>\n\n\n\n Status familiae<\/em><\/p>\n\n\n\n Ulpian, Dig. 50.16.195.1-2<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u201eTermenul de familie cuprinde \u015fi persoanele \u015fi bunurile\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u201eFamilia \u00een sensul propriu e format\u0103 dintr-un ansamblu de persoane, care se g\u0103sesc sub puterea unuia singur\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u201eSe nume\u015fte \u015fef de familie cel ce de\u0163ine puterea \u00eentr-o cas\u0103, pe drept fiind numit astfel chiar dac\u0103 nu are un fiu […]: chiar \u015fi un impuber poate fi numit \u015fef de familie. \u015ei c\u00e2nd \u015feful familiei moare, to\u0163i indivizii ce i-au fost supu\u015fi \u00eencep s\u0103 de\u0163in\u0103 propriile lor familii, c\u0103ci intr\u0103 fiecare \u00een categoria \u015fefilor de familii\u201d.<\/p>\n\n\n\n Ulpian, Dig. 1.6.4<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u201e\u015eefi de familie sunt cei care se g\u0103sesc sub propria lor putere, fie ei puberi sau impuberi\u201d.<\/p>\n\n\n\n Modestin, Dig. 23.2.1 <\/strong><\/p>\n\n\n\n \u201eunirea b\u0103rbatului cu femeia, o comunitate pentru \u00eentreaga via\u0163\u0103, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea cultului divin \u015fi uman\u201d.<\/p>\n\n\n\n Inst. 1.9.1<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u201e … unirea b\u0103rbatului cu femeia, care const\u0103 dintr-o unitate de via\u0163\u0103, de nedesp\u0103r\u0163it\u201d.<\/p>\n\n\n\n Paul, Dig. 26.1.1. pr.<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u201eTutela este, dup\u0103 cum o define\u0219te Servius (Sulpicius), puterea dat\u0103 \u0219i \u00eeng\u0103duit\u0103 de dreptul civil asupra unei persoane libere \u00een vederea ocrotirii aceluia care, din pricina v\u00e2rstei, nu se poate ap\u0103ra singur.\u201d<\/p>\n\n\n\n Art. 555 alin. 1 c.civ.<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u201dProprietatea este dreptul titularului de a poseda, folosi \u0219i dispune de un bun \u00een mod exclusiv, absolut \u0219i perpetuu, \u00een limitele stabilite de lege.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Texte de lucru: Paul, Dig. 4.5.11 [\u2026] trei sunt condi\u021biile ce le putem avea: libertatea, cet\u0103\u021benia \u0219i familia. Status libertatis Gaius, Inst. I.52-53 \u201eSclavii se g\u0103sesc sub puterea st\u0103p\u00e2nilor. Puterea aceasta este \u00eentr-adev\u0103r de dreptul gin\u021bilor, c\u0103ci la toate popoarele \u00een general putem observa c\u0103 st\u0103p\u00e2nii au asupra sclavilor o putere de via\u021b\u0103 \u015fi de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":609,"menu_order":3,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_bbp_topic_count":0,"_bbp_reply_count":0,"_bbp_total_topic_count":0,"_bbp_total_reply_count":0,"_bbp_voice_count":0,"_bbp_anonymous_reply_count":0,"_bbp_topic_count_hidden":0,"_bbp_reply_count_hidden":0,"_bbp_forum_subforum_count":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1864","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1864","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1864"}],"version-history":[{"count":12,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1864\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4106,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1864\/revisions\/4106"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}