{"id":1858,"date":"2016-10-06T14:49:34","date_gmt":"2016-10-06T14:49:34","guid":{"rendered":"http:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1858"},"modified":"2026-10-02T07:27:11","modified_gmt":"2026-10-02T04:27:11","slug":"curs-ii-2","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1858","title":{"rendered":"Curs 02"},"content":{"rendered":"\n

<\/p>\n\n\n\n

Texte de lucru<\/span><\/h3>\n\n\n\n

Gaius I.1-4 \u0219i 6<\/strong><\/p>\n\n\n\n

1. Toate popoarele care se conduc dup\u0103 legi sau cutume (obiceiuri) se folosesc, \u00een parte de dreptul lor propriu, \u00een parte, de un drept care le este comun cu to\u0163i ceilal\u0163i oameni, c\u0103ci dreptul pe care fiecare popor \u015fi l-a r\u00e2nduit lui \u00eensu\u015fi, \u00eei este propriu \u015fi se nume\u015fte drept civil (ius civile<\/em>), deoarece este un drept specific (respectivei) cet\u0103\u0163i; dimpotriv\u0103, ceea ce firea lucrurilor (naturalis ratio<\/em>) a r\u00e2nduit pentru to\u0163i oamenii este p\u0103strat, deopotriv\u0103, de toate popoarele \u015fi se nume\u015fte dreptul gin\u0163ilor (ius gentium<\/em>), deoarece toate popoarele (gentes<\/em>) se folosesc de el. Poporul roman deci se folose\u015fte, \u00een parte, de dreptul s\u0103u propriu, \u00een parte, de un drept care este comun tuturor oamenilor<\/p>\n\n\n\n

2. Drepturile poporului roman decurg din legi, plebiscite, senatus-consulte, constitu\u021biile \u00eemp\u0103ra\u021bilor, edictele celor care au dreptul s\u0103 dea edicte, r\u0103spunsurile pruden\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

3. Legea este ceea ce hot\u0103r\u0103\u015fte \u015fi adopt\u0103 poporul. Plebiscitul este ceea ce hot\u0103r\u0103\u015fte \u015fi adopt\u0103 plebea. […] De aici vine c\u0103 patricienii au \u015fi spus c\u00e2ndva c\u0103 ei nu sunt obliga\u021bi pin plebiscite, pe motivul c\u0103 acestea au fost f\u0103cute f\u0103r\u0103 \u00eencuviin\u021barea lor. Mai t\u00e2rziu a fost \u00eens\u0103 adus\u0103 legea Hortensia, prin care s-a stabilit ca plebiscitele s\u0103 oblige \u00eentregul popor; a\u015fa c\u0103, pe aceast\u0103 cale, plebiscitele au fost echivalate cu legile.<\/p>\n\n\n\n

4. Senatus-consultul este ceea ce impune \u015fi dispune Senatul; \u015fi aceasta are putere de lege, de\u015fi chestiunea a fost controversat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

6. Dreptul de a da edicte \u00eel au magistra\u021bii poporului roman. Dar cel mai important drept este acela cuprins \u00een edictele celor doi pretori, urban \u015fi peregrin, pe a c\u0103ror jurisdic\u021bie, \u00een provincii, o au guvernatorii acestora […].<\/p>\n\n\n\n

Gaius IV.11<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ac\u021biunile de care s-au folosit vechii juri\u015fti se numeau ac\u021biunile legii, fie pentru motivul c\u0103 fuseser\u0103 aduse prin legi (c\u0103ci pe atunci edictele pretorului prin care au fost introduse cele mai multe ac\u021biuni, \u00eenc\u0103 nu intraser\u0103 \u00een uz) fie c\u0103 erau potrivite dup\u0103 \u00een\u015fi\u015fi termenii legilor, \u015fi pentru aceasta erau imuabile, ca \u015fi legile. De aici vine, se spune, c\u0103 unul care chemase \u00een judecat\u0103 pentru c\u0103 i-ar fi fost t\u0103iate ni\u015fte vi\u021be, iar \u00een ac\u021biunea intentat\u0103 le numise vi\u021be, a pierdut procesul, fiindc\u0103 trebuia s\u0103 le numeasc\u0103 arbori, a\u015fa cum prevedea Legea celor XII Table, care nu vorbea despre t\u0103ierea vi\u021bei, ci despre t\u0103ierea arborilor, \u00een general.<\/p>\n\n\n\n

L. XII Tab. 3.1-3<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pentru cei care \u0219i-au recunoscut datoria \u0219i pentru cauzele judecate potrivit cu legea, se d\u0103 un r\u0103gaz de treizecid de zile. S\u0103 se procedeze apoi la manus iniectio<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

De ce ne intereseaz\u0103 ast\u0103zi?<\/span><\/h3>\n\n\n\n

Art. 1 c.civ.<\/strong> – Izvoarele dreptului civil<\/p>\n\n\n\n

(1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzan\u0163ele \u015fi principiile generale ale dreptului.<\/p>\n\n\n\n

(2) \u00cen cazurile neprev\u0103zute de lege se aplic\u0103 uzan\u0163ele, iar \u00een lipsa acestora, dispozi\u0163iile legale privitoare la situa\u0163ii asem\u0103n\u0103toare, iar c\u00e2nd nu exist\u0103 asemenea dispozi\u0163ii, principiile generale ale dreptului.<\/p>\n\n\n\n

(3) \u00cen materiile reglementate prin lege, uzan\u0163ele se aplic\u0103 numai \u00een m\u0103sura \u00een care legea trimite \u00een mod expres la acestea.<\/p>\n\n\n\n

(4) Numai uzan\u0163ele conforme ordinii publice \u015fi bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept.<\/p>\n\n\n\n

(5) Partea interesat\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 dovada existen\u0163ei \u015fi a con\u0163inutului uzan\u0163elor. Uzan\u0163ele publicate \u00een culegeri elaborate de c\u0103tre entit\u0103\u0163ile sau organismele autorizate \u00een domeniu se prezum\u0103 c\u0103 exist\u0103, p\u00e2n\u0103 la proba contrar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

(6) \u00cen sensul prezentului cod, prin uzan\u0163e se \u00een\u0163elege obiceiul (cutuma) \u015fi uzurile profesionale.<\/p>\n\n\n\n

Art. 73-78 Constitu\u021bia Rom\u00e2niei<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

3 \u00eentreb\u0103ri de verificare<\/span><\/h3>\n\n\n\n
    \n
  1. A dus apari\u021bia legilor la \u00eenl\u0103turarea cutumelor, dintre izvoarele dreptului roman?<\/li>\n\n\n\n
  2. Se poate sus\u021bine c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea Senatului era un veritabil izvor de drept?<\/li>\n\n\n\n
  3. Este pretorul un judec\u0103tor?<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

    <\/p>\n\n\n\n

    Minispe\u021b\u0103<\/h3>\n\n\n\n

    Se d\u0103 textul: Inst. 1.III.9. Textul se refer\u0103 la :<\/p>\n\n\n\n

      <\/ol>\n\n\n\n
        \n
      1. cel mai important izvor de drept din perioada republican\u0103;<\/li>\n\n\n\n
      2. primul izvor de drept cunoscut \u00een vechiul drept roman;<\/li>\n\n\n\n
      3. o form\u0103 de exprimare a regulilor juridice, folosit\u0103 p\u00e2n\u0103 la adoptarea legii decemvirale.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n
          \n
        1. Se d\u0103 textul: Gaius I.128. Ca urmare a pedepsei, de care este vorba \u00een text,…<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n
            \n
          1. cet\u0103\u021beanul sanc\u021bionat pierde un element al capacit\u0103\u021bii de exerci\u021biu;<\/li>\n\n\n\n
          2. cet\u0103\u021beanul sanc\u021bionat pierde un element al capacit\u0103\u021bii de folosin\u021b\u0103;<\/li>\n\n\n\n
          3. cet\u0103\u021beanul sanc\u021bionat pierde \u00eentreaga sa capacitate.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

            Gre\u0219eli frecvente la examen<\/h3>\n\n\n\n
              \n
            • debitorul insolvabil este cel care nu avea nimic (fals!): insolvabilitate = lips\u0103 de lichidit\u0103\u021bi, cu care s\u0103 pl\u0103teasc\u0103, la data scaden\u021bei unei datorii<\/li>\n\n\n\n
            • pretorul d\u0103dea o solu\u021bie (par\u021bial fals!): \u00een faza in iure<\/em>, dac\u0103 p\u0103r\u021bile tranzac\u021bionau sau dac\u0103 p\u00e2r\u00e2tul achieseaz\u0103 la rpeten\u021biile reclamantului, pretorul putea opri procedura \u00een acel punct. Dar nici a\u0219a nu pronun\u021ba o hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103: numai judec\u0103torul, la finalul fazei in iudicio<\/em> o putea face<\/li>\n\n\n\n
            • oamenii liberi sunt persoane (fals!): persoan\u0103, \u00een sens juridic (= subiect de drept). Ca urmare, strict juridic, numai pater familias <\/em>(\u0219eful familiei) era persoan\u0103<\/li>\n<\/ul>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

              Texte de lucru Gaius I.1-4 \u0219i 6 1. Toate popoarele care se conduc dup\u0103 legi sau cutume (obiceiuri) se folosesc, \u00een parte de dreptul lor propriu, \u00een parte, de un drept care le este comun cu to\u0163i ceilal\u0163i oameni, c\u0103ci dreptul pe care fiecare popor \u015fi l-a r\u00e2nduit lui \u00eensu\u015fi, \u00eei este propriu \u015fi se […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":609,"menu_order":2,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_bbp_topic_count":0,"_bbp_reply_count":0,"_bbp_total_topic_count":0,"_bbp_total_reply_count":0,"_bbp_voice_count":0,"_bbp_anonymous_reply_count":0,"_bbp_forum_subforum_count":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1858","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1858","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1858"}],"version-history":[{"count":33,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1858\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4611,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1858\/revisions\/4611"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1858"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}