{"id":1852,"date":"2016-10-06T14:44:05","date_gmt":"2016-10-06T14:44:05","guid":{"rendered":"http:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1852"},"modified":"2021-09-26T19:57:23","modified_gmt":"2021-09-26T16:57:23","slug":"curs-ii","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/dreptroman.ro\/?page_id=1852","title":{"rendered":"Curs I"},"content":{"rendered":"

Texte de lucru<\/span><\/h3>\n

Modestin, Dig. V.1.18.1<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 un fiu de familie [\u2026] sau un sclav a f\u0103cut un testament, pretorul nu va putea acorda posesiunea bunurilor \u00een conformitate cu tablele testamentului, chiar dac\u0103 fiul de familie era la momentul mor\u021bii sale \u015fef de familie […] iar sclavul era liber, deoarece testamentul f\u0103cut de cel care nu avea capacitatea de a testa este nul.<\/p>\n

a. Familia \u00een sensul propriu este format\u0103 dintr-un ansamblu de persoane care se g\u0103sesc sub puterea unuia singur. (Ulpian, Dig. L.16.195.2)<\/p>\n

b. Sclavii se g\u0103sesc sub puterea st\u0103p\u00e2nilor. Puterea aceasta este \u00eentr-adev\u0103r de dreptul gin\u021bilor, c\u0103ci la toate popoarele \u00een general putem observa c\u0103 st\u0103p\u00e2nii au asupra sclavilor o putere de via\u021b\u0103 \u015fi de moarte \u015fi c\u0103 tot ce se dob\u00e2nde\u015fte prin sclavi revine st\u0103p\u00e2nului. (Gaius, Inst. I.52)<\/p>\n

art. 258 c.civ.\u00a0<\/b><\/b>Familia<\/b><\/p>\n

(1) Familia se \u00eentemeiaz\u0103 pe c\u0103s\u0103toria liber consim\u0163it\u0103 \u00eentre so\u0163i, pe egalitatea acestora, precum \u015fi pe dreptul \u015fi \u00eendatorirea p\u0103rin\u0163ilor de a asigura cre\u015fterea \u015fi educarea copiilor lor.<\/p>\n

c. Testamentul este o hot\u0103r\u00e2re legal\u0103 a voin\u0163ei noastre cu privire la ceea ce cineva vrea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple dup\u0103 moartea sa. (Modestin, Dig. XXVIII.1.1)<\/p>\n

art. 1034 c.civ.\u00a0<\/b><\/b>No\u0163iune<\/b><\/p>\n

Testamentul este actul unilateral, personal \u015fi revocabil prin care o persoan\u0103, numit\u0103 testator, dispune, \u00een una dintre formele cerute de lege, pentru timpul c\u00e2nd nu va mai fi \u00een via\u0163\u0103.<\/p>\n

Gaius, Inst. III.146-147<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 \u0163i-am \u00eencredin\u0163at ni\u015fte gladiatori, cu conven\u0163ia ca s\u0103 mi se dea cate 20 de dinari drept plat\u0103 pentru fiecare din cei care ar ie\u015fi teferi din arena \u015fi c\u00e2te 100 de dinari pentru fiecare din cei uci\u015fi sau r\u0103ni\u0163i, se pune \u00eentrebarea: oare s-a convenit o v\u00e2nzare sau o loca\u0163iune? C\u00e2nd e vorba de cei care au sc\u0103pat teferi, a prevalat opinia c\u0103 s-a \u00eencheiat\u00a0un contract de loca\u0163iune, iar relativ la cei care au fost uci\u015fi sau r\u0103ni\u0163i, o v\u00e2nzare; \u015fi lucrul acesta depinde de natura accidentelor, ca \u015fi cum chestiunea v\u00e2nzarii sau loca\u0163iunii cuiva ar depinde de \u00eendeplinirea unei condi\u0163ii. Neindoielnic c\u0103 lucrurile se pot vinde \u015fi \u00eenchiria sub condi\u0163ie.<\/p>\n

Mai este controversat\u0103\u00a0chestiunea dac\u0103 – convenind cu un bijutier s\u0103-mi fac\u0103 cu aurul s\u0103u inele de o anumit\u0103 greutate \u015fi de o anumit\u0103 form\u0103 \u015fi pentru aceasta s\u0103-mi ia 200 de dinari – acea conven\u0163ie este un contract de v\u00e2nzare sau o loca\u0163iune de servicii. Cassius decide c\u0103 aici se contracteaz\u0103 o cump\u0103rare de materiale, dar \u015fi o loca\u0163iune a manoperei. Mai to\u0163i consider\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een acest caz se \u00eencheie o v\u00e2nzare. Dar dac\u0103 \u00eei dau eu aurul meu, dupa ce a fost stabilit pre\u0163ul pentru manoper\u0103, este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 \u00een atare situa\u0163ie s-a \u00eencheiat un contract de loca\u0163iune.<\/p>\n

art. 1650 No\u0163iune<\/b><\/p>\n

(1) V\u00e2nzarea este contractul prin care v\u00e2nz\u0103torul transmite sau, dup\u0103 caz, se oblig\u0103 s\u0103 transmit\u0103 cump\u0103r\u0103torului proprietatea unui bun \u00een schimbul unui pre\u0163 pe care cump\u0103r\u0103torul se oblig\u0103 s\u0103 \u00eel pl\u0103teasc\u0103.<\/p>\n

art. 1777 c.civ.\u00a0<\/b><\/b>No\u0163iune<\/b><\/p>\n

Loca\u0163iunea este contractul prin care o parte, numit\u0103 locator, se oblig\u0103 s\u0103 asigure celeilalte p\u0103r\u0163i, numite locatar, folosin\u0163a unui bun pentru o anumit\u0103 perioad\u0103, \u00een schimbul unui pre\u0163, denumit chirie.<\/p>\n

Ulpian, Dig. 1.1.10 pr.<\/strong> \u015fi Inst. 1.1.3<\/strong><\/p>\n

Preceptele dreptului sunt acestea: a tr\u0103i \u00een cinste, a nu v\u0103t\u0103ma pe altul, a da fiec\u0103ruia ceea ce i se cuvine.<\/p>\n

Ulpian,\u00a0Dig. 1.1.10.pr. \u015fi 1<\/strong>, respectiv Inst. 1.1.1<\/strong><\/p>\n

Jurispruden\u0163a este cunoa\u015fterea lucrurilor divine \u015fi umane, \u015ftiin\u0163a justului \u015fi injustului.<\/p>\n

Celsus,\u00a0Dig. 1.1.1pr.<\/strong><\/p>\n

Dreptul este \u015ftiin\u0163a a ceea ce este bun \u015fi echitabil.<\/p>\n

Celsus, Dig. I.3.17<\/strong><\/p>\n

Cunoa\u015ftere legilor nu \u00eenseamn\u0103 posedarea cuvintelor, ci cunoa\u015fterea efectelor \u015fi virtualit\u0103\u0163ilor acestora.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Texte de lucru Modestin, Dig. V.1.18.1 Dac\u0103 un fiu de familie [\u2026] sau un sclav a f\u0103cut un testament, pretorul nu va putea acorda posesiunea bunurilor \u00een conformitate cu tablele testamentului, chiar dac\u0103 fiul de familie era la momentul mor\u021bii sale \u015fef de familie […] iar sclavul era liber, deoarece testamentul f\u0103cut de cel care […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":609,"menu_order":1,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_bbp_topic_count":0,"_bbp_reply_count":0,"_bbp_total_topic_count":0,"_bbp_total_reply_count":0,"_bbp_voice_count":0,"_bbp_anonymous_reply_count":0,"_bbp_topic_count_hidden":0,"_bbp_reply_count_hidden":0,"_bbp_forum_subforum_count":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1852","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1852","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1852"}],"version-history":[{"count":28,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1852\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2782,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1852\/revisions\/2782"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/dreptroman.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1852"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}